Suntem în plin sezon estival, dar această perioadă fastă, optimă pentru turismul de litoral, durează în România doar o lună şi jumătate. Iar hotelierii se plâng că nu există o politică de stat coerentă, care să-i ajute şi încurajeze.
Ca să poţi să ai o afacere pe litoralul românesc, trebuie mai mult decât clădiri, nisip și apă, ai nevoie și de servicii, explică analistul imobiliar Ion Cătuţoiu. “De exemplu, servicii de transfer către și dinspre litoral, în special. Așadar, trebuie dezvoltată infrastructura. Pe de altă parte, am putea să aducem tour-operatori din Occident, după exemplul Bulgariei, care să dezvolte litoralul românesc într-un mod organizat, nu cum a fost până acum”, a declarat pentru „România liberă“ Ion Cătuţoiu. Dar bulgarii nu au adus tour-operatorii germani, ci aceștia au preluat efectiv staţiunile bulgărești după falimentul ţării din 1997, în contul existenţei unor imense creanţe teutone.
Analistul economic amintește că, în România, în anii 1990 „băieţii deștepţi” au preluat hotelurile, le-au renovat, “când au avut bani de buzunar au mai renovat câte o cameră și așa s–a distrus o mare parte a litoralului consacrat, dezvoltat deja de dinainte de decembrie 1989”.
Totuși, Dragoș Răducan, prim-vicepreședintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a arătat “că de la an la an apar tot mai multe investiţii în structuri hoteliere. “Mă refer la cele din staţiunile Venus, Jupiter sau Neptun. S-au construit foate multe hoteluri cu destinaţie de hotel, spre deosebire de Mamaia, unde s-au construit foarte multe apartamente cu destinaţie de închiriere sezonieră. Închirierea sezonieră e una și este tratată ca proprietate scoasă la închiriere, iar activitatea hotelieră implică mult mai mult: masă, angajaţi, restaurant, o responsabilitate socială atât pentru comunitatea locală, cât și pentru turistul ce vine la hotel, nu pur și simplu să închirieze o casă pe perioada vacanţei”, a detaliat Dragoș Răducan.
„Dacă iarba nu e tunsă, turismul e de vină“
Totuși, “dincolo de frumuseţea litoralului, noi trebuie să avem și servicii, și o infrastructură de transfer rapid. În special, mă refer la clienţii care pot să vină din străinătate, pentru că de acolo se pot câștiga bani”, insistă Ioan Cătuţoiu.
Așadar, nu contează numai eforturile pe care le fac operatorii din turism, ci și ca mediul economic general să fie prietenos și, cum explică Răducan, autorităţile locale să comunice permanent și să fie interactive. „Operatorii din turismul românesc își doresc cel mai mult să aibă sprijinul autorităţii locale, să înţeleagă măcar acum că s-ar mai putea îndrepta câte ceva, pe ici, pe colo, în dezvoltarea cât de cât armonioasă a turismului. Turismul e al întregului popor român, nu numai al comunităţii unde se desfășoară. Marea, litoralul nu sunt ale celor din Constanţa sau Agigea, ci al întregii ţări”, a atras atenţia Dragoș Răducan.
Reprezentantul FPTR a amintit că organizaţia este cea care scoate la vânzare “Litoralul pentru toţi”, “singurul program social susţinut în întregime de privaţi, de patronii din turism. Statul nu dă nici un ban. Este o strategie a noastră socială de vânzare, de sprijin a persoanelor cu venituri mici, astfel încât, în perioadele când este vreme frumoasă la mare, dar nu sunt turiști, să beneficieze și aceste persoane“.
Desigur că aceasta nu înseamnă că totul merge perfect. Din contră, există probleme. Beneficiarii programului social „nu au cum să ajungă pe litoral, pentru că nu sunt trenuri, iar autobuzele sunt private și cer mai mult decât este biletul de tren până la Constanţa. Legea ne obligă să deschidem hotelurile de la 1 mai, dar în jurul nostru totul este închis, pentru că autorizaţiile de funcţionare ale teraselor și restaurantelor sunt date de autoritatea locală, care nu le obligă să deschidă și ele tot de la 1 mai”, arată Răducan.
Nemulţumirile și frustrările exprimate de oficialul FPTR se referă la ceea ce se întâmplă în jurul unităţilor hoteliere. “Noi facem promovarea ca hoteluri, aducem turiștii aici și după aceea, dacă ceva nu merge bine, turismul este de vină. Dacă iarba nu e tunsă, turismul e de vină. Așijderea dacă trenurile întârzie. Sunt câini vagabonzi, la fel. Se intoxică unul, că mănâncă pe plajă, dă vina pe restaurantul hotelului, n-a fost mâncarea bună! Până dovedești că ai numai produse cu certificat de calitate, deja toată lumea crede că respectivul a mâncat la restaurantul hotelului, nu spune că a băut poate o bere expirată pe plajă”, a explicat vicepreședintele FPTR.
Anul acesta, turiștii au cheltuit pe litoral opt milioane de euro, mult peste așteptările hotelierilor, cu 33% peste încasările de Rusalii de anul trecut, conform patronatului din turism.
8 milioane € au cheltuit românii de Rusalii, la mare, cu 33% mai mult decât acum un an
Noi, ca hoteluri, facem promovarea. Aducem turiştii. După aceea, dacă ceva nu merge bine, turismul e de vină. Iarba nu e tunsă, trenurile întârzie, sunt câini vagabonzi, se intoxică unul, turismul e de vină.“
Dragoş Răducan, Federaţia Patronatelor din Turism
