Românii care vor să revină în ţară ar avea dreptul la această sumă pentru a începe o afacere, potrivit unui proiect guvernamental ce va fi lansat în dezbatere publică, a anunţat Ministerul Economiei. Bugetul total al proiectului este de 30 milioane euro.
Proiectul vizează dorinţa diasporei economice din Europa de a reveni acasă, crede Daniel Ţecu, președintele FADERE, organizaţie a românilor din Diaspora. „Vorbim despre români din UE, ce stau cu un picior afară și celălalt în ţară. Tendinţa de întoarcere e foarte mare: 60% ar dori să revină. Mulţi își iau toate bagajele, când vine vacanţa de vară, se urcă în mașini și pleacă în ţară. O parte rămâne aici, alta revine în străinătate, la muncă: nu se acomodează în România”, a explicat acesta pentru „România liberă”.
De ce se întâmplă acest lucru? Oamenii nu se adaptează. „Un român ce a stat 15 – 20 de ani afară începe să piardă contactul cu România, ce are comportament instituţional diferit. Degeaba îi dai bani, dacă-l duci undeva unde nu știe cum funcţionează lucrurile”, susţine liderul FADERE, sublinind că e foarte bine că guvernanţii fac și un program de consultanţă asociat celui pe care-l lansează acum.
Ceea ce le lipsește românilor e informaţia, explică Daniel Ţecu. „Au mai fost măsuri pe care Guvernul le-a luat pentru diaspora, dar informaţia n-a ajuns la ei. E bine că s-a făcut acest proiect, dar, dacă nu vor avea pârghii de difuzare a informaţiei, nu va fi folosit de cei pentru care e ţintit”, a menționat oficialul FADERE.
Un om ce a plecat afară, pe lângă că a câștigat niște bani, vine cu o experienţă și o mentalitate schimbată, a spus Daniel Ţecu, atrăgând atenţia că în Occident „se folosesc materiale mai bune, nu se mai risipește, a dispărut ideea că, dacă lucrezi la o fabrică de lapte, iei și tu un kilogram de lapte, smântână sau brânză, pentru că așa îţi pierzi serviciul. Ei vin cu educaţia asta în România și mi-ar plăcea ca ei să aibă influenţă asupra României, nu România asupra lor”.
Psihoza atragerii capitalului străin
Alt aspect e ca prin acest program să nu apară tratamente diferenţiate. „În ultima perioadă, în încercarea de a atrage bani din străinătate și pe români să revină acasă, uităm că există și în ţară o categorie de populaţie ce ar putea fi în aceeași categorie: antreprenori cu ajutorul statului. Mai ales acum, când capitalul românesc nu poate exista decât sprijinit de stat”, a atras atenţia „României libere” profesorul universitar Mircea Coșea.
Acesta mai spune că investiţiile făcute în România după 1990 sunt haotice, din cauza unei „psihoze de a atrage capital străin cu orice risc, cu orice mijloc, în orice condiţii”. „Lucrul acesta trebuie făcut și în cazul acestor oameni, ce vor să investească în România puţinul pe care-l au cu ajutorul statului. Dar înainte trebuie o hartă a locurilor și sectoarelor unde pot investi, gândită în baza unei strategii de dezvoltare a României pe termen lung, cu accent pe zonele defavorizate, din care acești oameni în general provin. Măcar să aibă și o motivare morală, ca locurile lor de baștină să fie și locurile lor de afaceri”, a explicat pentru „România liber” Mircea Coșea, care se teme să nu existe o birocraţie excesivă, care să descurajeze diaspora.
Atenţie la birocraţie
Marius Bostan, iniţiatorul proiectului RePatriot, fost ministru în Guvernul Cioloș, ne-a declarat că „e binevenită concretizarea unei idei discutate în Cabinetul Cioloș încă de la începutul mandatului, propusă și de echipa RePatriot”. Fostul demnitar a atras atenţia că e important ca modul de aplicare la un astfel de proiect să fie simplu, „fără birocraţie, cu depuneri online și cu un mecanism de decontare clar și transparent”.
„Sunt convins că băncile și alte instituţii financiare vor susţine astfel de proiecte. Repatrierea prin antreprenoriat e primul pas important dintr-un proces mai complex de oferire a oportunităţii de întoarcere acasă a celor plecaţi, marea majoritate alungaţi de incompetenţă și corupţia birocraţiei administrative și politice”, a declarat Marius Bostan.
Cifre. Precedente
Nu e prima dată când se discută atragerea diasporei economice în ţară. În anul 2009, candidatul la Președinţie Mircea Geoană promitea că va da tinerilor din diaspora 25.000 de euro, pentru a începe afaceri în Agricultură. În 2012, Dan Diaconescu promitea că, dacă va fi votat, va da 20.000 de euro pentru startup-uri fiecărui român ce revine din străinătate. Un proiect privat, numit „Hai acasă!”, gândit cu câteva firme din ţară, urmărea același scop. Jurnalistul Radu Moraru a iniţiat și el mai multe proiecte de nișă pentru revenirea românilor din diaspora.
