UPDATE 20:00. Liderii statelor membre ale NATO, reuniţi la Varşovia, au aprobat desfăşurarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, a anunţat vineri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul măsurilor de contracarare a ameninţării reprezentate de Rusia. Stoltenberg a subliniat că, pe baza sfaturilor de natură militară, patru batalioane reprezintă o măsură de descurajare adecvată şi că ele vor rămâne în Polonia şi în statele baltice atât timp cât va fi necesar.
Potrivit înaltului responsabil NATO, Rusia nu trebuie şi nu poate fi izolată şi este nevoie ca Moscova să fie informată la zi în legătură cu deciziile luate la Summitul de la Varşovia, pentru a se evita neînţelegerile şi evaluările eronate.
Jens Stoltenberg, a mai anunţat că NATO a aprobat o prezenţă militară multinaţională în România sub conducere românească, relatează Reuters.
Citeşte şi NATO a aprobat o brigadă multinaţională în România, care se va afla sub comanda generalilor români
UPDATE 19:45. Republica Moldova vrea să obţină la Summitul NATO care se desfăşoară vineri şi sâmbătă la Varşovia o garanţie că lumea va fi mai stabilă şi că ţările membre ale organizaţiei vor găsi o soluţie la acţiunile agresive ale Rusiei, a declarat vineri ministrul moldovean al apărării, Anatol Şalaru, într-un videointerviu acordat postului de radio Europa Liberă. Potrivit ministrului apărării al Republicii Moldova, Chişinăul doreşte “o aprofundare a cooperării cu NATO”, în vederea “modernizării armatei naţionale cu sprijinul ţărilor membre ale organizaţiei”.
Întrebat dacă desfăşurarea sistemului american antirachetă în flancul estic al NATO vizează şi Republica Moldova, Anatol Şalaru a răspuns: “Există ţări NATO şi ţări non-NATO, însă scutul de apărare antirachetă vizează şi Republica Moldova. NATO vrea ca Republica Moldova să-şi consolideze capacităţile defensive şi să fie în stare să se apere”.
De asemenea, oficialul moldovean şi-a exprimat convingerea că NATO va ajuta Republica Moldova “cu echipamentul necesar, în reforma armatei”, că “republica va avea sprijinul experţilor, iar colaborarea cu NATO va trece la un nivel calitativ nou”.
Anatol Şalaru a anunţat că va susţine sâmbătă o alocuţiune în cadrul “platformei de interoperabilitate” cu NATO. “Vor fi discuţii serioase şi sperăm că după summit se vor limpezi multe lucruri şi vor fi puse foarte clar accentele”, a mai spus el.
UPDATE 16:40. NATO a preluat vineri comanda scutului american antirachetă în Europa, după ce Franţa a primit asigurări că acest sistem în valoare de mai multe miliarde de dolari nu se va afla sub controlul direct al Washington-ului, relatează Reuters, preluată de News.ro.
Acest scut antirachetă, a cărui obiectiv este să apere oraşele europene în faţa oricărei ameninţări din partea unui ”stat paria”, reprezintă unul dintre cele mai sensibile aspecte ale susţinerii militare pe care Statele Unite o acordă Europei.
Rusia acuză că sitemul antirachetă este de fapt îndreptat împotriva arsenalului său nuclear, ceea ce americanii dezmint.
UPDATE 17:38. Marea Britanie va rămâne angajată pentru apărarea şi securitatea Europei chiar şi după ce va părăsi Uniunea Europeană (UE), a declarat premierul britanic David Cameron, la sosirea sa, vineri, la summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), informează agenţiile de presă Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.
Citeşte şi Brexit: Marea Britanie nu va întoarce spatele apărării şi securităţii Europei
UPDATE 16:50. A început deschiderea oficială a Summitului NATO de la Varşovia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a invitat participanţii la un moment de reculegere în memoria membrilor trupelor NATO căzuţi la datorie.
UPDATE 16.15 Preşedintele american Barack Obama a anunţat vineri, la Varşovia, desfăşurarea a 1.000 de militari americani în Polonia, ca parte a consolidării flancului estic al NATO, relatează AFP.
‘Statele Unite vor desfăşura un batalion, circa 1.000 de militari americani aici, în Polonia, alături de soldaţi polonezi’, a declarat Barack Obama, la sfârşitul unei întrevederi cu preşedintele polonez Andrzej Duda, cu puţin timp înainte de deschiderea summitului NATO.
UPDATE 15.48: Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul căreia i-a îndemnat să-şi exercite influenţa asupra liderului ucrainean Petro Poroşenko, în cadrul summitului de la Varşovia, în vederea aplicării acordurilor de pace de la Minsk cu privire la Ucraina.
„Vladimir Putin a atras atenţia asupra caracterului provocator al acţiunilor trupelor ucrainene în sud-estul Ucrainei. În acest context, preşedintele Rusiei şi-a îndemnat interlocutorii să exercite o influenţă mai activă asupra părţii ucrainene, inclusiv în timpul viitoarelor întrevederi cu Petro Poroşenko în marja summitului de la Varşovia, pentru aplicarea fermă a acordurilor de pace de la Minsk”, a anunţat biroul de presă al Kremlinului, citat de agenţiile de presă TASS şi RIA Novosti.
Cei trei lideri au subliniat necesitatea intensificării negocierilor în formate diverse şi la diferite niveluri, în scopul îndeplinirii totale şi atotcuprinzătoare a acordurilor de pace de la Minsk.
UPDAE 15.27: Marea Britanie nu se retrage din NATO, a anunțat ministrul de stat britanic pentru Achiziţii de Apărare, Philip Dunne, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Marea Britanie rămâne cel mai mare partener internaţional în cadrul programului Lockheed Martin Corp pentru avioane de luptă F-35, aproape 15% din fiecare avion fiind produs de firme în Marea Britanie, a menţionat Dunne. „Nu vedem nici un motiv pentru care aceasta să nu continue în viitor”, a adăugat el.
Philip Dunne a apreciat că este prematur să se anticipeze impactul votului asupra acordurilor comerciale ale ţării, exprimându-şi încrederea că ţara va continua să aibă cel mai puternic lanţ de furnizare în domeniul apărării şi securităţii în Europa.
Marea Britanie a anunţat că va desfăşura 500 de militari în Estonia şi 150 în Polonia în cadrul eforturilor NATO de a combate ameninţarea agresiunii ruse. Ministrul Apărării Michael Fallon, care va participa la summitul NATO de la Varşovia, a aprobat un pachet de sprijin pentru „aliaţii din estul Europei în contextul în care aceştia se confruntă cu ameninţări, precum o agresiune din partea Rusiei”, a potrivit Ministerului Apărării.
PDATE 14.20: NATO a publicat, pe pagina de Facebook, un filmuleț în care arată ce se întâmplă la summitul de la Varșovia.
UPDATE 14.00: Preşedintele Consiliului European Donald Tusk, cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au semnat o declaraţie privind aprofundarea parteneriatului dintre cele două entităţi, în special în domeniul războiului hibrid, potrivit News.ro.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că UE și NATO au decis să își întărească capacitatea până în 2020.
„Dorim să lucrăm mai bine împreună. Trebuie să arătăm că sunem uniți și că avem un scop comun”, a declarat reprezentanul UE.
Secretarul general al NATO a precizat că a fost semnat un parteneriat comun cu blocul comunitar, astfel încât să facă față confruntărilor care există, în prezent.
„Cooperând, putem să folosim mai bine mijloacele pe care le avem la dipoziție. Colaborarea NATO – UE e mai importantă decât oricând”, a mai spus Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă comune.
Puteți urmări transmisiunea live aici.
UPDATE 13.45: Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Rusia vor putea colabora doar dacă aliații renunță la „retorica absurdă privind aşa-zisa ameninţare rusă”, a declarat vineri secretarul de presă al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției TASS, citată de Agerpres.
„Este absurd să se vorbească despre o ameninţare care ar proveni dinspre Rusia, în condiţiile în care în centrul Europei mor zeci de oameni, iar în Orientul Mijlociu mor zilnic sute de oameni. Trebuie să fii o organizaţie total mioapă ca să distorsionezi în asemenea hal lucrurile (…) Dacă se va căuta asiduu imaginea unui duşman, pentru a monta pe această imagine o isterie antirusească, a alimenta rusofobia şi apoi, plecând de la acest fond emoţional, să amplasezi noi şi noi unităţi aviatice, unităţi terestre, apropiindu-le de frontierele ruse, atunci, în aceste condiţii, este puţin probabil să se poată stabili vreo bază pentru cooperare”, “, a spus Peskov.
Potrivit lui acestuia, cooperarea NATO-Rusia este posibilă dacă se va încerca o consolidare a măsurilor de încredere pe continent, iar lupta va fi dusă împotriva ameninţării reale: terorismul. „Dacă în acest fel de viziune asupra lumii, una destul de consecventă, şi clară, şi lipsită de echivoc, viziunea Rusiei va coincide cu cea a NATO, atunci va exista, desigur, un vast teren pentru cooperare”, a spus Dmitri Peskov.
Întrebat dacă Federaţia Rusă vede în NATO un duşman, Peskov a subliniat: „Rusia nu-l caută, ea constată uneori existenţa lui”. În acest sens, Peskov a amintit de un proverb englezesc, conform căruia “dacă cineva merge ca un câine, miroase ca un câine, latră ca un câine, înseamnă că este un câine”.
În aceeaşi conferinţă de presă, Peskov a declarat că Federaţia Rusă urmăreşte cu atenţie summitul NATO care se desfăşoară la Varşovia şi speră că „raţiunea va triumfa”. „Desigur, încercăm să căutăm şi fărâme de raţiune, care se întrezăresc, de exemplu, în afirmaţiile de astăzi ale lui Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), privind necesitatea menţinerii contactelor, lipsa unei ameninţări directe din partea Rusiei şi altele de acest fel. Sperăm că raţiunea va triumfa în cele din urmă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
UPDATE 13.22: NATO trebuie să îşi menţină strategia sa dublă în relaţiile cu Rusia „n mod constant, calm şi sobru”, a declarat vineri ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, înaintea summitul Alianţei, care are loc la Varşovia, relatează DPA, potrivit Agerpres.
„Ceea ce este important este ca NATO să se poziţioneze atât de puternic încât nimeni să nu mai vadă niciun avantaj în a ataca această Alianţă”, a declarat Von der Leyen postului public de televiziune ZDF.
UPDATE 13.14: Un batalion american de până la 1000 de militari va ajunge, până în 2017, în România, potrivit Digi24.
UPDATE 12.33: Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Alianţei Nord-Atlantice, înaintea summitului de la Varşovia, să-şi suplimenteze eforturile în lupta împotriva terorismului global şi să se adapteze noilor provocări de securitate, informează Reuters, citat de Agerpres.
„Aşa cum am văzut în atacurile teroriste mai întâi de la Istanbul, apoi din Irak şi din Arabia Saudită, securitatea internaţională devine tot mai fragilă (…) Concepţia privind ce înseamnă o ameninţare de securitate trece printr-o modificare substanţială. În acest proces, NATO trebuie să fie mai activă şi să se adapteze noilor ameninţări de securitate”, a spus şeful statului turc.
Potrivit lui Erdogan, recentul atentat de pe aeroportul Ataturk din Istanbul, cel mai sângeros dintr-o serie de atacuri teroriste produse în Turcia în acest an, ar fi fost comis de militanţi ai Statului Islamic originari din fosta Uniune Sovietică. Turcia a primit pe teritoriul său aproape 3 milioane de refugiaţi din cauza războiului din ţara vecină Siria, cu costuri însumate de 11,5 miliarde de dolari, a mai arătat preşedintele Erdogan.
„În calitate de ţară NATO, vrem ca statele partenere să nu uite de Turcia”, a subliniat el.
UPDATE 12.29: Președintele Klaus Iohannis consideră că anunțul secretarului general al NATO privind transformarea brigăzii românești într-una multinațională confirmă că obiectivele României la summitul de la Varșovia „prind contur”.
„Am ajuns la Varșovia unde, în câteva ore, va începe Summitul NATO, în cadrul căruia voi promova proiecte importante pentru securitatea României. Astăzi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat ca Alianța va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinațională pentru a întări prezența NATO în Sud-Estul Europei și pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afara Alianței. Declarația confirmă astfel că inițiativele și obiectivele propuse de România la acest Summit prind contur și se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii”, a scris șeful statului, vineri, pe pagina sa de Facebook.
UPDATE 12.08: Preşedintele american Barack Obama a făcut, vineri, apel la liderii Alianței Nord-Atlantice să fie fermi în faţa unei Rusii care renaşte după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
„La Varşovia, trebuie să ne reafirmăm determinarea – datoria noastră în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice – de a apăra fiecare aliat NATO”, a spus Obama. El a precizat de asemenea că Occidentul trebuie să ajute Ucraina să îşi apere suveranitatea şi integritatea teritorială prin menţinerea sancţiunilor împotriva Moscovei până când aceasta va respecta pe deplin acordul de încetare a focului.
„Trebuie să consolidăm apărarea aliaţilor noştri din centrul şi estul Europei, să întărim capacitatea de descurajare şi să impulsionăm rezistenţa la noile ameninţări, inclusiv la atacurile cibernetice”, a mai precizat șeful de stat.
UPPDATE 10.30: Secretaul General al NATO a declarat, vineri, la începutul summitului, că vor fi luate decizii pentru „apărarea colectivă” și „zădărnicirea amenințărilor”.
Stoltenberg a mai spus că, în caz de atac împotriva Alianței, forțele din întreaga Alianță vor răspunde. Astfel, el a mulțumit Germaniei, Canadei și SUA că au trimis forțe în Europa, cât și Poloniei, pentru găzduirea lor.
„De asemenea, vom transforma o brigadă românească într-una multinațională”, pentru a întări prezența în zona de sud-est a Alianței. „Ne vom afirma de asemenea angajamentul faţă de partenerii noştri din est – faţă de Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – pentru a-i ajuta să reziste presiunilor din exterior şi pentru a avansa pe calea reformelor (…) Astăzi, vom conveni asupra întăririi prezenţei noastre în estul Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi aici, în Polonia. Vom desfăşura, prin rotaţie, un batalion robust, multinaţional în fiecare din aceste state, pentru a arăta în mod clar că un atac împotriva unui Aliat va primi răspuns din partea forţelor din întreaga Alianţă”, a mai spus Stoltenberg.
În ceea ce privește Rusia, el a spus că „este esențial ca Alianța să aibă suportul Rusiei”, precizând că de aceea a fost înființat un Consiliu Rusia – NATO. „Tot ceea ce facem e defensiv și transparent. NATO nu vrea confruntări. Nu dorim un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie și dorim să rămână istorie”, a mai spus secretarul general NATO.
UPDATE: Program summit NATO pentru ziua de vineri:
09:00 – Declarații ale secretarului general al NATO
12:42 – Conferință de presă comună NATO – UE
15:30 – Șefii de stat și de guvern participă la Consiliul NATO
18:40 – Conferință de presă a secretarului general al NATO
—————-
18 președinți, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării participă, vineri și sâmbătă, la summitul NATO de la Varșovia, prezentat de autoritățile poloneze drept cel mai mare din istoria Alianței Nord-Atlantice.
Pe lângă membrii NATO, la Varşovia sunt aşteptaţi şi liderii UE şi ai ţărilor asociate sau partenere, precum Georgia, Ucraina sau Afganistan. Delegaţiile numără în total peste 2.200 de membri, iar numărul jurnaliştilor acreditaţi a depăşit 2.000.
Lucrările summitului se vor desfășura pe stadionul naţional, construit pentru Campionatul European de fotbal din 2012.
Vineri, șefii de stat invitați la summit vor participa la un dineu, organizat în marea sală de bal a Palatului prezidenţial, devenită istorică prin faptul că acolo a fost semnat Pactul de la Varşovia între URSS şi ţările satelite în 1955. În aceeași sală a avut loc şi reuniunea din 1989 care a pus capăt regimului comunist, potrivit AFP. Printre invitaţii preşedintelui Andrzej Duda se află cancelarul german Angela Merkel, preşedintele SUA, Barack Obama, şi omologul său francez Francois Hollande.
Autoritățile poloneze au sporit măsurile de securitate, pentru a preveni incidentele. Astfel, pe malurile râului Vistula, care traversează capitala poloneză, echipe de câte doi poliţişti călare patrulează plajele de nisip. Totodată, un gard din fier înalt de doi metri a fost ridicat în jurul Stadionului Național. În plus, podurile din jurul stadionului şi străzile din centrul oraşului vor fi închise circulaţiei, începând de joi.
Principalele teme de discuție la Summitul de la Varșovia vizează bugetul, problema baltică, forța de intervenție rapidă, exercițiile militare, apărarea cibernetică, notează News.ro.
Bugetul
În ceea ce privește bugetul, liderii NATO au făcut un prim pas crucial la summitul din 2014, din Ţara Galilor, când au convenit să pună capăt anilor de reduceri de cheltuieli şi şi-au luat angajamentul să aloce 2% din PIB pentru apărare. Progresele făcute între timp în acest sens au fost reduse, iar numai cinci dintre cei 28 de membri au atins obiectivul în această perioadă de austeritate. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa a oprit reducerile şi a crescut anul trecut cheltuielile pentru Canada şi aliaţii europeni cu 0,6%. În 2016, creşterea ar urma să fie de 3%, potrivit estimărilor.
La Varşovia, statele membre vor primi documente care să arate situaţia contribuţiei lor actuale şi care vor conţine recomandări pentru noi măsuri.
Problema baltică
Una dintre temerile Alianței vizează o eventuală inițiativă similară celei din Ucraina. De aceea, NATO va aproba trimiterea a patru batalioane, câte unul în fiecare ţară baltică şi unul în Polonia, ca forţă de disuasiune în faţa Rusiei. Fiecare batalion va avea între 600 şi 800 de militari, poate puţin mai mult, iar desfăşurarea lor va transmite un semnal că NATO este hotărâtă să acţioneze.
Cele patru batalioane vor fi susţinute de o forţă de intervenţie rapidă sau „vârf de lance”, care va include circa 5.000 de militari gata să intervină în câteva zile.
NATO a înfiinţat centre de comandă de-a lungul flancului estic pentru ca aceste trupe de intervenţie rapidă să poată fi mobilizate fără întârziere. Echipamentele grele destinate lor vor fi desfăşurate pe teren în avans, pentru a fi luate de pe traseu, ceea ce scurtează timpul pierdut pe traseu. De asemenea, Alianţa a triplat mărimea Forţei de Răspuns a NATO, pentru a ajunge la circa 40.000 de militari, care vor urma forţa „vârf de lance” – însă mulţi se tem că desfăşurarea lor va dura săptămâni, dacă nu luni de zile.
Exerciții militare
NATO a planificat o serie de exerciţii, în special în statele de pe flancul estic, pentru a testa nivelul de pregătire şi a linişti statele aliate. De asemenea, Alianţa a desfăşurat aeronave suplimentare, în special în spaţiul aerian al ţărilor baltice, unde acestea interceptează adesea avioane ale Rusiei. Mai mult, tot mai multe nave militare ţin sub observaţie Moscova.
Apărarea cibernetică
Criza din Ucraina a subliniat pericolul reprezentat de „războiul hibrid”, o combinaţie între conflictele armate convenţionale şi atacurile informatice, menite să destabilizeze un oponent fără o declaraţie oficială de război. La summitul din Ţara Galilor, liderii NATO au convenit că un atac informatic împotriva unui stat membru poate fi considerat echivalentul unui atac militar şi poate duce la declanşarea Articolului 5 din tratatul de bază al Alianţei, privind apărarea colectivă. La Varşovia, liderii vor desemna oficial apărarea cibernetică drept o zonă operaţională a NATO, ce necesită resurse şi planificare.
Totodată, summitul de la Varșovia va avea în vedere și discuții privind atacurile teroriste din Europa, revendicate de gruparea Stat Islamic.
România, la NATO
Propunerile care vor fi discutate la Varșovia, şi care implică direct România, se referă la amplasarea unei Brigăzi Multinaţionale, care va fi formată în majoritate din trupe româneşti, la care se adaugă trupe din alte ţări NATO, formată din 3.000-5.000 de militari.
Pentru început, România va participa cu două batalioane, adică 2.000 de persoane, la care se adaugă contribuţia aliaţilor, au declarat, pentru News.ro, surse din Alianţă. Până în prezent,
Un alt subiect se referă dezvoltarea planului de contingenţă stabilit la summitul din 2014 din Ţara Galilor, care prevede modul de reacţie a Alianţei în cazul în care un stat membru este atacat, afirmă surse din Alianţă. „România va şti, în eventualitatea în care ar fi atacată, cine, de unde şi când vine pentru a o apăra”, au declarat sursele citate.
