15.5 C
București
marți, 7 mai 2024

Alb

În 1995, piesa „Artă” a actriţei şi scriitoarei franceze Yasmina Reza a fost montată pentru prima oară la Paris. A primit în acelaşi an premiul Moliere pentru cea mai bună piesă.

De atunci, textul a fost tradus în peste 30 de limbi, montat şi premiat în toate colţurile lumii, printre distincţii numărându-se şi un premiu „Laurence Olivier” pentru spectacolul londonez, dar şi premiul Tony pentru drama­turgie. În România, piesa a fost publicată, împreună cu alte două texte ale Yasminei Reza, în 1997, într-un volum editat de Unitext, editura UNITER-rului. Pentru că nu necesită multe resurse (3 actori şi niciun decor obligatoriu), piesa a fost, de atunci, foarte des montată pe scene profesio­niste sau de amatori şi folosită ca pretext pentru examene de actorie.

Prima premieră a stagiunii de la Bulandra nu aduce o perspectivă nouă asupra textului, dar, cu siguranţă, este una dintre cele mai bune montări a acestei piese. Cu un umor fără accese de cabotinism, Cristi Juncu, împreună cu Vlad Zamfirescu, Şerban Pavlu, Gheorghe Ifrim, descifrează bucuriile şi neajunsurile unei relaţii amicale îndelungate într-un spectacol care are mari şanse să facă săli pline multe sta­giuni. (N-am înţeles decorul, care pare „dintr-un alt film”, dar după aproape două ore în compania a trei actori foarte buni, asta nici nu mai contează.)

În „Artă”, cumpărarea cu o sumă fabuloasă a unui tablou complet alb pune în discuţie relaţia de prietenie dintre trei oameni. Evenimentul despre care e vorba în piesă chiar a avut loc în realitate, spune autoarea. Un prieten al acesteia, medic, ca şi personajul din piesă, pe care îl cheamă Serge ca şi pe personaj, a cumpărat într-o zi un t­ablou complet alb. Când l-a văzut, autoarea i-a spus că „e nebun”. Şi apoi au râs împreună. Dar, „ce s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi râs împreună?”, se întreabă Reza.

Acesta e punctul de plecare al acestei piese. E întrebarea care apare chiar în prima parte a piesei, când Marc şi Ivan încep „să disece” relaţia cu Serge. E întrebarea care va apărea des pe tot parcursul piesei, fiecare dintre personaje acuzându-i pe ceilalţi că „şi-au pierdut umorul”.

Ce i-a unit pe cei trei în cei cinsprezece ani de prietenie? Aparent, nimic. Fiecare dintre ei are preocupări diferite. Iar în faţa tabloului lui Antrios, care a costat 35.000 de euro, fiecare dintre ei ajunge să îşi aducă aminte de toate lucrurile care îl nemul­ţumesc la ceilalţi, de toate schimbările apărute de-a lungul timpului. Dar, până la urmă, cinismul lui Marc (Vlad Zamfirescu), snobismul lui Serge (Şerban Pavlu) şi nesiguranţa lui Ivan (Gheorghe Ifrim) se completează reciproc.

Şi totul e bine când se termină cu bine.

Cele mai citite

Universitatea Craiova – FCSB 2-0! Oltenii lui Gâlcă au bătut noua campioană

Universitatea Craiova s-a impus cu scorul de 2-0 în fața noii campioane FCSB, pe teren propriu, în etapa cu numărul opt din play-off-ul Ligii...

Rusia atacă cibernetic Germania și Cehia. Ce măsuri s-au luat

Germania a anunţat luni că şi-a rechemat în ţară "pentru consultări" ambasadorul din Rusia, după ce vineri a acuzat un grup de hakeri ruşi...

Astronauții dezvăluie ce miros unic are spațiul cosmic

După ce se întorc din ieșirile în spațiu astronauții simt în mod regulat un miros unic atunci când își scot căștile, iar colegii lor...
Ultima oră
Pe aceeași temă