Economia României nu o va depăși pe cea a zonei euro cu două procente nici anul acesta și nici cel viitor, aceasta fiind o condiție importantă pentru a micșora decalajul și a ne apropia de adoptarea monedei unice.
Un raport recent al Fondului Monetar Internațional (FMI) indică o creștere de 2,7% a economiei noastre în acest an și de 2,9% anul viitor. În același timp, zona euro va crește cu 1,5% în 2015 și cu 1,6% în 2016. Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a declarat că avem nevoie de o perioadă de minim șapte ani cu creștere economică de două puncte procentuale peste media din zona euro pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din statele cele mai sărace care au aderat la zona euro.
“Ultimele date, de la sfârșitul lui 2014, indică faptul că am înregistrat un salt de până la 55,3% față de media UE. Estonia, una dintre țările cele mai sărace, care au adoptat moneda euro, a avut 63,4% PIB ajustat. De aceea, este greu de crezut că zona euro va primi un stat cu rezultate mai modeste decât ale Estoniei“, a explicat Lazea. Iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că: “N-ai cum să stai și să te simți bine într-un club bogat dacă nu ai un anumit nivel de dezvoltare. Bucureștiul e deja în zona euro… Toată problema este că trebuie să intre toată țara“.
Cu alte cuvinte, deși îndeplinim scriptic condițiile și ne-am propus ca în 2019 să trecem la euro, teoretic acest lucru s-ar putea întâmpla după 2022. Însă raportul FMI “World Economic Outlook“, indică că și 2022 este un termen nerealist. “Probabil că această diferență de 1-1,5% în plus față de zona euro se va menține o perioada fiindcă economia României este legată de cea din Europa și cât timp UE nu-și revine nu vom putea avea o creștere mai mare. Va trebui să privim lucrurile pe o perioadă mai lungă, de câteva decenii, fiindcă vom rămâne printre ultimele țări din Europa. Însă, nu cred că aderarea la euro trebuie să țină cont de acest decalaj. Altfel, am putea adopta moneda unică europeană prin 2025-2030. Decizia are însă o componentă politică foarte importantă“, a precizat, pentru „România liberă“, Aurelian Dochia, membru al Consiliului de Administrație al BRD Finance IFN SA.
Acesta este de părere că o economie mică, așa cum este cea a României, rămâne oricum vulnerabilă și se confruntă cu multe riscuri și în interiorul zonei euro, dar și în afară. “Singurul beneficiu pe care îl are un stat din afara zonei euro este că își poate devaloriza moneda pentru a atinge astfel o falsă competitivitate. Unii spun că statul elen a suferit fiindcă nu și-a putut devaloriza moneda, însă rezultatul cred că ar fi fost același. Competitivitatea se obține printr-o creștere a productivității, nu prin astfel de artificii“, spune Dochia.
Cum va arăta economia
Conform raportului FMI, vom înregistra o rată medie anuală a inflaţiei de 1% în 2015, în condiţiile în care în luna octombrie a anului trecut, FMI anticipa că preţurile de consum vor avansa cu 2,9%. Fondul prognozează că inflaţia va accelera cu 2,4% anul viitor. Deficitul de cont curent se va situa în acest an la 1,1% din PIB şi la 1,5% din PIB anul viitor, potrivit raportului FMI. În luna octombrie a anului trecut, instituţia prognoza un deficit de 1,8%. FMI anticipează că rata şomajului va scădea uşor anul acesta, de la 6,8% în 2013 la 6,7%, şi se va menţine la acest nivel şi anul viitor.
La începutul anului, Comisia Europeană a prognozat un avans de 2,7% al economiei României, în timp ce Banca Mondială a estimat că produsul intern brut va creşte cu 2,9% în 2015.
“Aceste rapoarte arată că și FMI este într-o mare incertitudine, prognozele modificându-se aproape tot timpul în jos. Prudența în declarații ale oficialilor Fondului indică îngrijorarea față de perspectivele economiei mondiale. Cea mai mare preocupare este legată de China, unde economia a încetinit foarte mult. Iar SUA, deși se spune că a ieșit din recesiune, mulți economiști o consideră încă vulnerabilă“, susține Aurelian Dochia.
