Premierul Dacian Cioloș a declarat, vineri, că ordonanţa de urgenţă privind interceptările reprezintă o soluţie de moment, astfel că este important să nu se întrerupă cercetările în justiţie, informează Agerpres.
„Este soluţia de moment, cel puţin. Este important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere. Deci, e soluţia de moment şi, sigur, va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întreruptă procesul de cercetare în justiţie”, a declarat prim-ministrul, la sediul Ministerului Finanţelor unde participă la lansarea proiectului “Transparenţă Bugetară”.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat, joi, că Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă privind interceptările şi vineri seară, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Executivul o va adopta.
Citește și: Cum poate fi „reparată” legislația privind interceptările
Potrivit ministrului, România se află în situaţia în care nu are altă infrastructură în materie de interceptare a comunicaţiilor decât cea administrată de SRI, soluţia fiind folosirea acesteia cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea celor de la Serviciul Român de Informaţii şi cu implicarea exclusivă a procurorului şi a poliţiei judiciare
SRI nu va mai putea face interceptări în dosarele de drept comun ci doar în cele în care sunt probe că există un pericol la adresa siguranței naționale. Curtea Constituţională a României a postat pe site o motivare în care precizează că SRI nu e organ de cercetare penală şi nu poate organiza interceptări.
„Dispoziţiile Codului de procedură penală nu precizează exact care sunt organele care intră în categoria „altor organe specializate ale statului”, dar care, totuşi, pot efectua supravegherea tehnică, conform art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, alături de procuror, de organele de cercetare penală şi de lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei. Se susţine că sintagma criticată dă posibilitatea Serviciului Român de Informaţii să efectueze acte de procedură în cadrul procesului penal, prin interceptarea şi înregistrarea de convorbiri în cauzele penale.
Se arată că aceste serviciile secrete ale statului nu sunt organe de urmărire sau de cercetare penală, nefiind prevăzute, ca atare, în Codul de procedură penală”, se arată în motivare.
Potrivit CCR, “Pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]”.
