Ordonanța de urgență privind interceptările în dosarele penale a fost publicată în Monitorul Oficial odată cu hotărârea Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională participarea SRI la anchetele procurorilor. În acest fel, Guvernul a eliminat orice perioadă de vid legislativ în materie.
Strategia a fost făcută publică de premierul Dacian Cioloș, care a răspuns pe o rețea de socializare criticilor legate de folosirea unei ordonanțe de urgență pentru a reglementa o chestiune de constituționalitate și de faptul că proiectul nu a fost public. „În cazul OUG privind interceptările, nu mai era timp fizic, pentru că rămâneam descoperiți în unele cazuri, dacă nu adoptam OUG în același timp cu publicarea hotărârii CC în Monitorul oficial”, a explicat el.
Deși pare o chestiune de natură tehnică, suprapunerea invocată de premier are serioase efecte juridice. Deciziile CCR intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, cu alte cuvinte vechiul regim al interceptărilor va fi anulat abia în acel moment. Ordonanţele de urgenţă intră în vigoare la data publicării, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată. Pentru că hotărârea Curții și actul normativ al Guvernului au fost publicate în același timp, legislația privind interceptările rămâne în vigoare non-stop, fără o pauză între vechea reglementare, declarată neconstituțională și cea nouă.
Citește și Decizia CCR și OUG privind interceptările, publicate în Monitorul Oficial
Dacian Cioloș a încercat luni să contracareze și controversele din spațiul public generate de prevederea prin care lucrătorii SRI poate fi desemnat organ de cercetare penală specială pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. „SRI nu poate fi organ de urmărire penală decât pentru cazuri privind siguranța națională și privind terorismul (conform legii de funcționare a SRI) și doar, exclusiv sub control judecătoresc, în prezența unui procuror. Restul e interpretare nefondată”, a răspuns premierul. Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat că atribuţia de cercetare penală a SRI constă „exclusiv în punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică” şi că „urmărirea penală e inclusiv a procurorilor și nimeni nu poate face nimic, nici poliţistul judiciar, dacă procurorul nu îi cere”.
Modificările contestate
Ministerul Justiției a publicat pe site-ul instituției, ordonanța de urgență care reglementează regimul interceptărilor. SRI nu mai poate efectua acte de urmărire penală în dosarele penale obișnuite, așa cum se întâmpla înainte de decizia Curții Constituționale. Judecătorii CCR au anulat articolul pe baza căruia procurorii puteau desemna, pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, în afară de poliţişti, şi „alte organe specializate ale statului”.
Controversele au apărut după ce Guvernul a modificat legea de funcționare a SRI și Codul de Procedură Penală prin ordonanță de urgență. „Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele SRI pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale, conform art. 55, alin. (5) şi (6), din Codul de Procedură Penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor aceluiaşi Cod”, este modificarea adusă legii în cauză, prin noua ordonanță. Actul explică și ceea ce înseamnă organe de cercetare speciale și în ce cazuri pot efectua acte de urmărire penală, printr-o modificare a Codului de Procedură Penală. „Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul Penal săvârşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei sau navigaţiei ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracţiunilor prevăzute de titlul X din Codul Penal şi a infracţiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică”, este noua prevedere adoptată de Guvern. Titlul menționat cuprinde infracţiuni contra siguranţei naţionale cum ar fi trădarea, atentatul, spionajul, acțiunile împotriva ordinii constituționale, divulgarea secretelor care țin de siguranța națională.
Introducerea acestor prevederi este motivată de Guvern, în nota de fundamentare, făcută publică ieri prin faptul că SRI deţine date şi informaţii în aceste domenii, pe care trebuie să le transmită procurorilor, respectând în acelaşi timp decizia CCR.
Cum se fac interceptările în dosarele penale
SRI nu mai poate efectua urmărirea penală în dosarele penale, conform noii ordonanțe. Pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obține, prelucra şi stoca informații în domeniul securității naţionale. Prin măsuri tehnice, se va realiza partajarea infrastructurii (servere de management al interceptării și console de administrare și operare) astfel încât să se realizeze accesul nemijlocit și utilizarea independentă de către organele de urmărire penală. Guvernul dă posibilitatea parchetelor din subordinea Ministerului Public să îşi înfiinţeze servicii tehnice prin care să poată pune în aplicare singure mandatele de supraveghere tehnică, precum şi să aibă propriul corp de poliţişti judiciari, pentru această activitate. Ordonanța creează premisele achiziționării de către parchete a echipamentelor necesare punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanțe. Resursele bugetare necesare instituțiilor vizate pentru activități potrivit proiectului urmează să fie alocate în limita bugetului aprobat prin legile bugetare anuale şi prin actele normative de rectificare.
Citește și SRI va deveni fosta Securitate?
SRI nu poate fi organ de urmărire penală decât pentru cazuri privind siguranța națională și privind terorismul și doar, exclusiv sub control judecătoresc, în prezența unui procuror. Restul e interpretare nefondată.“ Dacian Cioloș, premier
