În faţa plenului reunit al Parlamentului, Klaus Iohannis a criticat clasa politică pentru desele schimbări legislative care nu fac altceva decât să arate un haos pe care omul de rând şi antreprenorii nu pot să îl înţeleagă. De asemenea, preşedintele Iohanni le-a cerut aleşilor să lucreze împreună pentru o reformă reală în educaţie, dar şi să respecte deciziile justiţiei şi să ajute la punerea lor în executare.
UPDATE Ce a LIPSIT din mesajul preşedintelui Iohannis adresat Parlamentului
Preşedintele Iohannis a spus că “pornesc de la angajamentele pe care eu le-am asumat şi de aşteptările pe care ştiu că le au cetăţenii. Calea aleasă este calea diaologului – imi doresc un Parlament puternic şi care să se bucure de încrederea cetăţenilor. NU pot concepe o Românie puternică fără un Parlament puternic. Avem deci nevoie de o legislaţie bună care să fie în slujba cetăţeanului. Atributul preşedintelui este de a promulga legi. De aceea, am acordat o atenţie deosebitălegilor venite la promulgare. După cum ştiti pe unele le-am trimis la reexaminare. Am constat cu această ocazie că există probleme de legislaţie. Legea Codului Fiscal au fost modificat de 13 ori. Sunt legi care au fost modificate de 2-3 ori pe lună. Am văzut un studiu în care 80% din români se plângeau că legile sunt greoaie“.
UPDATE Iohannis le-a cerut parlamentarilor să lucreze împreună pentru o educație de calitate
Iohannis susţine că “prin două legi distincte trimise aproape concomitent la promulgare s-a modificat același act legislativ. Această realitate trebuie să capete un răspuns. în România sunt în vigoare circa 1400 de legi și ordonanțe de urgent. De la intrarea în vigoare și până acum, legi care privesc domenii fundamentale au fost modificate în nenumărate rânduri. Vechiul Cod Fiscal-de 135 de ori. Legea Educației-de 26 de ori, Codul Muncii-de 28 de ori. Cred că schimbările dese de legislaţie este cauza acestor neajunsuri. Abordări de genul dăm azi o lege și mâine o modificăm prin OUG trebuie să dispară, că o dovadă de responsabilitate în exercitatea competențelor. Să spunem punct și de la capăt. Acesta poate fi momentul zero pentru recredibilizarea legii.Trebuie să încetăm cu modalitatea prin care o lege este modificată imediat prin ordonanţă de urgenţă- Parlamentul trebuie să simplifice legislaţia din România care sa o facă mai simplă şi mai predictibilă. Asta înseamnă ca un investitor îşi poate face un plan de afaceri pe 10 ani fără să se modifice. Va însemna că nu este nevoie de 10 ani pentru a construi o autostradă“.
UPDATE Klaus Iohannis: La CSAT vom conveni asupra paşilor în criza refugiaţilor
Referitor la educaţie, preşedintele vrea “să readuc în discuţie de la tribuna Parlamentului, educaţia. Experimentele au arătat că modificările şi înţelegerile pe hârtie între partide nu a dus la nimic. Vreau consultare publică pentru educaţie. Vă cer să îmi fiţi partener în acest demers care nu este unul personal, ci unul de viitor”. Şeful statului le-a spus aleşilor că “respectul faţă de lege nu poate fi disociat faţă de respectul de lege. V-am comunicat când s-au făcut greşeli. Am spus ca la finalul mandatului meu nu vreau ca corupţia să figureze pe oprima poziţie“.
UPDATE Klaus Iohannis: Un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare corectă faţă de justiţie
În privinţa crizei imgranţilor, Iohannis susţine că “suntem pentru solidaritate în interiorul UE. Suntem solidari cu statele mebre afectate de acestă criză. Trebuie să respingem abordările exagerate. Această criză foate fi rezolvată pe o decizie consensuală care să ţină cont de integrarea lor în integrare, despre accesul lor la educaţie şi locuri de mună pe termen lung. Nu cred că aceste reguli trebuie impuse prin constrngere şi ameninţări cu sancţuni. Acest punt de vede l-am susţinut şi îl voi susţine în continuare cu liderii europeni. Mâine, în CSAT vom stabili paşii pe care trebuie să îi facem.“
UPDATE Tăriceanu s-a SUPĂRAT pe deputaţii care discutau cu miniştrii. Ce le-a cerut INSISTENT
Preşedintele le-a amintit parlamentarilor că “trebuie să ne pregătim de celebrarea a 100 de ani de stat modern în 2018 şi pentru a doua jumătate a anului 2019 când va fi preluarea preşedinţiei U.E. Voi stabili cu guvernul paşii care trebuie urmaţi pentru a fi pregătiţi de aceste evenimente. Avem nevoie de fapte, nu de vorbe.”
UPDATE 11:11 Programul de lucru a fost aprobat cu 408 voturi “pentru”
UPDATE 11:10 Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că în plen sunt prezenţi 408 din cei 524 de parlamentari.
UPDATE 11:09 Preşedintele Iohannis a ajuns în Parlament. A fost primit de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
UPDATE 09:36 Într-o postare pe contul său de Facebook, şeful statului a precizat că în mesajul pe care vrea să îl transmită în Parlament va vorbi despre legislația din România, schimbările ei frecvente și cum influențează funcționarea statului și, mai ales, viața de zi cu zi a cetățenilor. “Voi merge astăzi în fața Parlamentului, ocazie cu care voi vorbi despre modul în care arată legislația în România, despre schimbările ei frecvente și cum influențează funcționarea statului și, mai ales, viața de zi cu zi a cetățenilor“, a scris preşedintele Iohannis pe Facebook.
***
Preşedintele Klaus Iohannis se va adresa plenului reunit al celor două Camere, miercuri, aceasta fiind treia oară când se va adresa Parlamentului în mandatul său, potrivit Mediafax.
Printre temele care vor fi abordate de șeful statului se numără și criza refugiaților, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali.
Klaus Iohannis a cerut în 4 februarie să vină în faţa Parlamentului, printr-o scrisoare adresată preşedinţilor celor două Camere. Potrivit unor surse oficiale, temele majore ale discursului vor fi legate de votul prin corespondenţă şi de un nou cod al incompatibilităţilor. Mai mult, Iohannis va vorbi şi despre statutul aleşilor locali.
Șeful statului va aborda, de asemenea, și subiectul migrației, în contextul crizei refugiaților și al refuzului României de a accepta cotele obligatorii.
Klaus Iohannis declara, luni, că tematica cotelor obligatorii este pe cale să dispară din discursul liderilor europeni, iar România va căuta alte metode prin care să îşi arate solidaritarea, precizând că subiectul migraţiei va fi discutat inclusiv în Parlament.
Preşedintele a arătat că România trebuie să îşi pună “foarte serios” această problemă, a metodelor de a găsi rezolvări la criza imingranţilor, iar subiectul va fi discutat şi în CSAT, urmând să fie făcute noi precizări.
Întrebat dacă şi Parlamentul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privinţa acestui subiect, cum au indicat lideri politici precum preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Klaus Iohannis a arătat că o astfel de consultare este posibilă, “dar nu uzuală”.
Legea votului prin corespondenţă este o altă temă care va fi abordată de președinte în plenul reunit al celor două Camere, în condițiile în care aceasta este una dintre marile restanţe ale actualului Legislativ. Preşedintele Iohannis a solicitat, încă din primele săptămâni ale mandatului său, ca Parlamentul să adopte o astfel de lege. Tema a fost abordată inclusiv în discursul rostit în decembrie 2014 în faţa Parlamentului, cu ocazia depunerii jurământului în calitate de preşedinte, când a anunţat că anul 2015 trebuie să fie un an al reformelor electorale, inclusiv în privinţa diasporei.
Iohannis le-a vorbit parlamentarilor despre acest proiect şi cu ocazia primului discurs din Parlament ca preşedinte, din luna februarie. “Sunteți chemați să dați un răspuns adecvat și românilor din diaspora. Și în acest caz am constatat că există voință politică din toate părțile. A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înțelepciunea să o evităm. (…) Este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei”, le-a transmis atunci Klaus Iohannis parlamentarilor.
De altfel, tema votului prin corespondenţă a fost ridicată şi în cadrul întâlnirilor lui Klaus Iohannis cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din afara granţilor, în timpul vizitelor sale oficiale. Klaus Iohannis a organizat şi mai multe runde de consultări cu partidele parlamentare, votul prin corespondenţă fiind unul dintre prinipalele subiecte. Cu toate acestea, la finalul primei sesiuni parlamentare, proiectul nu trecuse încă de Parlament.
“Eu sper să fiu în situţia să-i conving pe parlamentari că este nevoie de o astfel de lege acum, pentru a permite românilor din diaspora să voteze la anul, când avem alegeri parlamentare”, spunea Iohannis, în iunie, la TVR, dezamăgit de ritmul în care avansează discuţiile. Cu toate acestea, la începutul actualei sesiuni parlamentare, Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de progrese, după mai multe afirmaţii ale liderilor politici cu privire la votul prin corespondenţă.
“Nu cred că este nevoie de o nouă rundă de consultări iniţiată de mine. Am constatat cu mulţumire cu partidele în această sesiune doresc să abordeze cu toată forţa această lege a votului prin corespondenţă. Sper să se ţină de ea şi până la finalul sesiunii să avem această lege. Este o promisiune pe care au făcut-o toate partidele”, spunea Iohannis, în 7 septembrie.
Marți, Iohannis a deschis lucrările conferinţei “SMART DIASPORA 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”, organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Fundaţia C.A.E.S.A.R. și le-a transmis participanţilor că România trebuie să găsească soluţii pentru românii care aleg să rămână în străinătate şi care trebuie reprezentanţi şi menţinuţi în contact cu ţara, pentru a-şi păstra identitatea.
Iohannis a spus că acest proiect este important şi pentru creşterea forţei românilor în străinătate, astfel încât diaspora să devină un interlocutor puternic şi respectat al instituţiilor statului român şi al clasei politice.
Preşedintele Comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu, a declarat, marţi, că în termen de trei săptămâni proiectul de lege privind votul prin corespondenţă va fi depus la Senat pentru dezbatere, arătând că nu contează pe ce proiect lucrează comisia, important fiind respectarea acestui termen.
Legea votului prin corespondenţă ar trebui să fie gata până în noiembrie, pentru a putea fi aplicată la alegerile legislative din 2016, în condiţiile în care CC şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului.
O altă temă care va fi atinsă de Klaus Iohannis în discursul său din Parlament se va referi la un cod al incompatibilităţilor. Subiectul nu a fost discutat de Klaus Iohannis public până în acest moment, însă necesitatea unei noi legi, care să cuprindă prevederile incluse în mai multe alte acte normative, a fost o temă lansată atât de PNL, cât şi de PSD.
“Există mai multe legi care definesc incompatibilitățile. Chiar și oameni de bună credință mai cad în greșeli, unii dintre ei fără să-și dea seama. De aceea este nevoie de un astfel de cod. A lucrat până la un moment dat Agenția Națională de Integritate, ori aici fără a restrânge cu nimic responsabilitățile ANI, trebuie totuși un cod ca să știm exact, să fie limpede încă din faza de candidaturi să știm, ești foarte bun ești excepțional, am făcut analize, te vrea comunitatea, dar trebuie să-ți rezolvi problema asta înainte de a candida”, a declarat Vasile Blaga, la începutul lunii septembrie, într-o emisiune la TVR.
Mai mult, PSD l-a mandatat pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, să lucreze împreună cu ANI la un astfel de cod, care să curprindă într-o singură lege toate prevederile privind incompatibilităţile. Ideea a fost lansată în PSD de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis va vorbi şi despre statutul aleşilor locali. Tema este strâns legată de cea privind codul incompatibilităţilor, mai ales în privinţa aleşilor locali, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, care sunt reprezentanţi în Adunările Generale ale Acţionarilor de la asociaţiile de utilităţi publice şi care au, în foarte multe cazuri, probleme cu Agenţia Naţională de Integritate. De altfel, în această situaţie s-a aflat şi Klaus Iohannis, pe vremea când era primar al Sibiului, şeful statului câştigând definitiv procesul cu ANI.
Discursul de miercuri din Parlament este al treilea pe care îl va susţine Klaus Iohannis în faţa senatorilor şi deputaţilor, de la preluarea mandatului. Prima alocuţiune a avut loc în luna februarie, când preşedintele a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile. A doua oară, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului în luna iunie, prezentând noua Strategie Naţională de Apărare. Klaus Iohannis le-a promis senatorilor şi deputaţilor, în primul său discurs, că va veni în faţa lor la fiecare început de sesiune parlamentară.
