Depistarea în timp real a voturilor multiple va fi posibilă, începând din 2016, prin modificarea legislației de către comisia de cod electoral. Parlamentarii nu au rezolvat, însă, problema drepturilor românilor din diaspora și au lăsat o serie de portițe în ceea ce privește finanțarea partidelor politice.
Trei proiecte de lege cruciale pentru viitoarele alegeri au fost finalizate în cadrul Comisiei de cod electoral și vor fi supuse votului astăzi, urmând a intra în procedură parlamentară: legea alegerilor locale, legea finanțării partidelor și legea partidelor politice. Prima Cameră sesizată va fi Senatul, iar Camera Deputaților va fi for decizional. Noile proiecte ar trebui să răspundă marilor teme care au provocat scandal la ultimele runde electorale: votul multiplu, exercitarea drepturilor românilor din diaspora sau finanțarea partidelor politice.
Citește și: Comisia de Cod electoral: Numărul parlametarilor va fi unul fix
Astfel, prin noua Lege a scrutinului local a fost reglementată introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului. Procesul electoral în sine va fi coordonat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar partea de implementare informatică va fi coordonată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central. “În secția de votare va fi instalat un calculator suplimentar, pentru această operațiune prin care operatorul te va verifica imediat dacă ai mai votat și în altă parte”, a explicat Victor Paul Dobre (PNL), membru în Comisia de cod electoral. Din punct de vedere tehnic, calculatorul va fi dotat cu o fantă în care alegătorul va introduce actul în baza căruia votează. Datele din CNP vor fi trimise la centru, de unde operatorul va fi informat dacă alegătorul respectiv a mai votat și în altă parte. În caz că răspunsul este afirmativ, votul va fi blocat, iar respectivul va fi deferit autorităților.
Sistemul a fost experimentat în 2010, când AEP a desfășurat, împreună cu STS, un program-pilot de verificare a votului multiplu în timp real. Ulterior, proiectul a fost abandonat. Suspiciunile de vot multiplu s-au intensificat la ultimele alegeri prezidențiale, când, în cel de-al doilea tur de scrutin au votat 1.569.668 de alegători, de trei ori mai mult comparativ cu 2009. Și în prezent există posibilitatea verificării voturilor multiple, dar mecanismul este unul de durată pentru că se bazează pe scanarea listelor de către AEP. De exemplu, abia în februarie 2015 AEP a anunțat că a depistat 4.641 de cazuri de vot multiplu la alegerile europarlamentare din mai 2014, prea târziu pentru a mai influența rezultatul scrutinului.
Păcăleală pentru diaspora
Majoritatea din jurul PSD din comisie nu a dovedit aceeași aplecare spre problema votului pentru românii din străinătate. După mai bine de o lună de activitate, comisia nici nu s-a atins de subiectul votului prin corespondență. Mai mult, prin noua lege a alegerilor parlamentare, aflată încă în fază de proiect, diaspora va avea șapte parlamentari, față de șase în prezent. Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a calculat că în străinătate locuiesc în jur de trei milioane de români, adică o șesime din totalul electoratului. La un Legislativ de 400 de parlamentari, cât se prefigurează, românii din străinătate ar avea dreptul la aproximativ 60-70 de locuri, de zece ori mai mult comparativ cu „oferta” comisiei electorale. Opoziția promite remedierea situației. Copreședintele PNL, Alina Gorghiu, a anunțat, ieri, că liberalii vor veni, până la sfârșitul lunii martie, cu un proiect legislativ pentru votul în străinătate, precizând că una dintre solicitări este mărirea numărului parlamentarilor pentru diaspora. PMP a propus ca românii din diaspora să fie reprezentați de zece deputați și cinci senatori. Asociația M10 a depus, ieri, un proiect de lege privind votul electronic, pe baza unui token similar celui folosit în sistemul e-banking, a anunțat Monica Macovei. Soarta acestor inițiative depinde, însă, de atitudinea PSD, care deține, împreună cu partidele aliate, 9 dintre cele 15 voturi din comisia electorală. PNL are doar 5 parlamentari în comisie, PMP niciunul, iar M10 nu are reprezentare parlamentară.
Schimbări radicale în legea finanțării
Un alt subiect delicat este finanțarea partidelor politice, în contextul scandalurilor din ultima vreme pe această temă. Parlamentarii au decis finanțarea campaniilor de la bugetul de stat, în anumite condiții, prin care ar trebui evitate ilegalitățile. Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi vor primi înapoi sumele cheltuite, după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. Banii vor trebui să treacă printr-un cont de campanie și să acopere facturi emise către partid.
Un exemplu semnificativ. La ultimele alegeri prezidențiale din 2014, opt candidați au depășit pragul de 3%. Pe baza noii legi, fiecare ar putea primi echivalentul a 20.000 de salarii minime brute, adică în jur de 20 de milioane de lei, ceea ce ar ridica nota de plată a prezidențialelor la 160 de milioane de lei, adică peste 35 de milioane de euro. Finanțarea campaniilor se poate face din donaţii de la persoane fizice, contribuţiile proprii ale candidaţilor şi împrumuturi de la persoane fizice sau juridice, inclusiv de la bănci. Însă regimul transparenței nu a fost în nici un fel îmbunătățit. Astfel, împrumuturile rămân confidențiale dacă nu depășesc 100.000 de lei.
De asemenea, rămân confidențiale donațiile sub 10.000 de lei. Lista finanțatorilor din campanie va fi făcută publică prin Monitorul Oficial, însă până la 30 aprilie în anul următor al alegerilor, și nu 31 martie, ca în prezent. O altă problemă este legată de posibilitatea autofinanțării campaniei până la eventuala decontare de către stat. Un candidat poate avea o contribuție proprie între zero și 60.000 lei, ceea ce poate motiva partidele să îi prefere pe cei care se apropie de pragul maxim.
Rolul AEP a fost întărit, instituția primind și atribuții de verificare a cheltuielilor partidelor, și nu doar a veniturilor, ca până acum. Însă departamentul de control al finanțării nu a fost scos de sub autoritatea AEP (a cărei conducere este aleasă politic – n.r.), așa cum au solicitat unii experți în legislație electorală. Pe de altă parte, parlamentarii au fost indulgenți în ceea ce privește sancțiunile pentru politicienii care încalcă noile reglementări. Amenda maximă va fi de 50.000 de lei, față de 25.000 în prezent, iar sancțiunile cele mai drastice sunt blocarea decontărilor de la bugetul de stat sau confiscarea sumelor colectate ilegal.
