Senatorii din Comisia juridică au avizat negativ marţea trecută cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Titus Corlăţean. Cinci senatori au votat împotriva solicitării DNA, trei pentru şi un vot a fost nul. ”Am prezentat în faţa Comisiei toate argumentele şi datele pentru care eu am susţinut cu argumente faptul că suspiciunile rezonabile şi acuzaţiile DNA sunt total nefundamentate”, a afirmat Corlăţean după vot, conform Mediafax.
Citește și: Cum riscă România să repete cozile la vot din 2014
Raportul Comisiei juridice va ajunge în plen, for decizional, marţi după-amiază, după cinci săptămâni de tergiversări. Scrisoarea Parchetului cu cererea de începere a urmăririi penale faţă de senatorul Tius Corlăţean pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale a ajuns la Senat în 16 mai, însă procedurile din Senat au fost întârziate de vacanţa pentru camapania electorală, deşi Biroul Permanent a fost convocat de două ori.
Dosarul a fost trimis de Biroul Permanent (BP) al Senatului la Comisia juridică în 7 iunie, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece şedinţa BP nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.
Membrii PSD şi-au exprimat – mai direct sau mai voalat – susţinerea pentru fostul ministru. În vreme ce preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat mirat că s-a ajuns la Titus Corlăţean în această speţă, fostul premier Victor Ponta a declarat că decizia CCR privind abuzul în serviciu îl scapă pe fostul său subordonat de răspundere penală.
O poziţie tranşantă pro-Corlăţean a avut şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. ”Dacă cineva a profitat de pe urma întregului scandal care a fost generat de aglomeraţia la secţiile de votare, atunci ar trebui să fie Klaus Iohannis cel care a beneficiat de pe urma aşa-zisului abuz în serviciu făcut de Titus Corlăţean. Să fim serioşi! Nimeni nu putea să anticipeze care va fi numărul de votanţi având în vedere că acesta a crescut probabil în raport exponenţial în raport cu alegerile precedente. În al doilea rând, aş aminti că Titus Corlăţean şi-a asumat, din punct de vedere politic, această situaţie şi a demisionat. Aici nu este vorba de abuz în serviciu în sensul în care este el incriminat în Codul penal. Sunt decizii politice pentru care oamenii politici, în general, plătesc. Fie sunt sancţionaţi de electorat, fie îşi asumă ei greşelile cum a fost cazul lui Titus Corlăţean care a adoptat o atitudine foarte corectă şi foarte onorantă pentru el”, a susţinut Tăriceanu.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.
“În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.
Urmare a limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, “în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv, explică procurorii.
Procurorii anticorupţie mai afirmă că ministrul de externe a vătămat şi interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea drepturilor cetăţenilor români. DNA susţine că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susţine cererea de începere a urmăririi penale.
