18.9 C
București
luni, 29 aprilie 2024
AcasăSpecialA fost aprobat Planul de îmbunătăţire a condiţiilor din penitenciare. Află ce...

A fost aprobat Planul de îmbunătăţire a condiţiilor din penitenciare. Află ce conţine

Accesul la muncă şi la servicii medicale de calitate reprezintă două direcţii principale de acţiune ale Planului Sectorial pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Detenţie aprobat de Ministerul Justiţiei (MJ) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), precizează Agerpres

În ceea ce priveşte accesul deţinuţilor la muncă, primele măsuri dispuse vizează întocmirea şi actualizarea unei baze de date cu oferta de muncă existentă în fiecare penitenciar, incluzând atât numărul de deţinuţi, cât şi numărul de gardieni care i-ar putea escorta la punctele de lucru exterioare locului de deţinere, precum şi identificarea potenţialilor beneficiari ai forţei de muncă din închisori. 

Alte măsuri sunt încheierea de contracte cu beneficiarii pentru persoanele private de libertate aflate în regim deschis şi semi-deschis, identificarea unor oportunităţi de muncă în comunitate pentru persoanele private de libertate aflate în regim deschis, fără supraveghere, inventarierea tuturor posibilităţilor de exploatare a gospodăriilor agro-zootehnice aparţinând unităţilor de detenţie, dar şi identificarea şi amenajarea unor spaţii, altele decât cele care pot fi folosite pentru cazarea deţinuţilor, pentru activităţi productive sau ocupaţionale. 

Planul de acţiune mai are în vedere identificarea unei oferte de spaţii aparţinând unităţilor penitenciare spre a fi ofertate agenţilor economici care doresc desfăşurarea de activităţi cu persoanele private de libertate, lansarea unor forme de publicitate cu lucrările ce pot fi executate de către unităţile penitenciare cu ajutorul deţinuţilor în diferite ramuri ale economiei sau obţinerea de produse prin intermediul atelierelor de producţie şi gospodăriilor agrozootehnice pentru consum în interiorul sistemului penitenciar. 

În privinţa accesului la servicii medicale de calitate, planul prevede armonizarea structurilor organizatorice din sistemul medical penitenciar în concordanţă cu necesităţile reale de servicii medicale pentru persoanele private de libertate, desemnarea penitenciarelor spital care gestionează cazurile de afecţiuni cronice sau în fază terminală şi custodierea bolnavilor aflaţi în faze terminale de către penitenciarele spital, cu asigurarea zilelor de custodiere peste perioada validată de Casa de Asigurări de Sănătate din bugetul ANP. 

Printre măsurile propuse se mai numără identificarea unor proiecte pentru întreaga reţea sanitară penitenciară, care să contribuie la îmbunătăţirea infrastructurii medicale şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului medical, ocuparea posturilor vacante şi elaborarea unei strategii de atragere sau menţinere a personalului medical în sistemul penitenciar, constituirea de echipe terapeutice în vederea monitorizării persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice grave, identificarea nevoilor şi realizarea amenajărilor specifice persoanelor private de libertate cu dizabilităţi, precum şi igienizarea şi efectuarea de reparaţii curente în toate spaţiile de cazare. 

O altă secţiune a planului de acţiune se referă la reintegrarea socială a persoanelor private de libertate. 

Printre măsurile avute în vedere în acest scop se numără diversificarea activităţilor şi programelor destinate dezvoltării abilităţilor parentale şi consolidării relaţiei persoanelor private de libertate cu familia şi mediul de suport, diversificare a activităţilor de sensibilizare a opiniei publice şi combatere a stereotipurilor privind persoanele private de libertate, organizarea periodică a bursei locurilor de muncă, implicarea în diferite proiecte sociale cu impact pozitiv asupra comunităţii, intensificarea activităţilor de educaţie non-formală şi activităţilor de educaţie prin valorificarea mijloacelor radio-tv cu circuit închis. 

MJ a lansat, marţi, procesul de informare şi consultare publică cu privire la situaţia sistemului penitenciar din România şi măsurile ce pot fi luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi reducerea sustenabilă a supraaglomerării. 

“Prin acest proces, Ministerul Justiţiei doreşte informarea şi consultarea publicului cu privire la situaţia sistemului penitenciar din România, aducând în atenţia publicului planul de măsuri adoptat împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor la 30 iunie 2016. Ministerul Justiţiei urmăreşte astfel crearea unei platforme prin care societatea civilă să exprime puncte de vedere cu privire la unele opţiuni identificate, în vederea îmbunătăţirii efective şi sustenabile a condiţiilor de detenţie ce includ şi supraaglomerarea”, preciza MJ. 

Conform sursei citate, propunerile primite vor contribui la definitivarea unui pachet de măsuri integrate, pe termen scurt, mediu şi lung, care să ducă la reducerea sustenabilă a supraaglomerării şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Se au în vedere măsuri pentru consolidarea infrastructurii, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor private de libertate, facilitarea reintegrării sociale, consolidarea probaţiunii, precum şi măsuri legislative. 

Consultarea va fi susţinută în plan local şi printr-o serie de întâlniri regionale organizate la Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova şi Bucureşti cu parteneri instituţionali şi organizaţii neguvernamentale. 

Data limită până la care sunt aşteptate propuneri din partea cetăţenilor este 9 septembrie. 

Cele mai citite

Aeroportul Internațional „Delta Dunării”- „gaura” neagră a Consiliului Județean Tulcea

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a inaugurat recent, cu mare tam-tam, finalizarea lucrărilor de modernizarea a Aeroportului Internațional „Delta Dunării” de la...

Susținerea Dezvoltării Copiilor pe Drumul Lor Unic

În ultimele decenii, autismul a devenit un subiect tot mai discutat și cercetat în comunitatea medicală și în societate în general. Această tulburare...

Primarii ar putea avea mandat de 5 ani, dacă deputații votează legea

Proiectul de lege care prevede mandate de 5 ani pentru primari, viceprimari, consilieri locali și județeni, respectiv președinți și vicepreședinți de consilii județene ar...
Ultima oră
Pe aceeași temă