Curtea de Apel București a decis, marți, condamnarea fostului director adjunct al Poliției Capitalei, comisarul șef Roberto Ababei, la trei ani de închisoare cu executare, într-un dosar de trafic de influență. El este acuzat de primirea a 13.000 de euro de la doi oameni de afaceri, cercetați într-un dosar de evaziune fiscală, potrivit Agerpres.
Curtea de Apel București a schimbat, astfel, sentința dată de Tribunalul București, care l-a comandat pe Ababei la trei ani de închisoare cu suspendare.
În același dosar, Eduard Alexandru Zamă și Dan Mihai Pencea, cei care i-au dat bani comisarului de poliție, au fost condamnați la doi ani închisoare, ambele pedepse fiind cu suspendare. În cazul lui Zamă, instanța a dispus ca acesta să efectueze 100 de zile în folosul comunității, la Arhiepiscopia Bucureștilor sau Administrația Cimitirelor.
Instanța a mai decis confiscarea de la Roberto Ababei a sumelor de 24.800 lei, 3.795 euro și 320 lire sterline. Decizia este definitivă.
Potrivit DNA, în perioada 14 iulie — 6 august 2015, Roberto Ababei, în calitate de director general adjunct al Direcției Generale a Poliției Municipiului București, în mod direct și pentru sine, ar fi primit de la Eduard Alexandru Zamă și Dan Mihai Pencea, în calitate de administratori ai unei societăți comerciale, suma totală de 13.000 de euro (în două tranșe — 10.000, respectiv 3.000 de euro) și produse alimentare (în valoare totală de 820 lei), lăsându-i pe aceștia să creadă că are influență asupra lucrătorilor de poliție din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, care efectuau cercetări cu privire la presupuse infracțiuni de evaziune fiscală, săvârșite de oamenii de afaceri, în legătură cu activitatea firmei pe care o administrau.
Ababei mai este acuzat că, în același context, le-ar fi creat celor doi oameni de afaceri impresia că are influență și asupra unei persoane cu funcție de conducere din cadrul Poliției Capitalei, care conduce, îndrumă și controlează activitatea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice. El le-ar fi promis oamenilor de afaceri că îi va determina pe anchetatori să îndeplinească acte contrare îndatoririlor lor de serviciu, respectiv să efectueze în mod necorespunzător, favorabil celor doi administratori, activitățile cu privire la infracțiunile față de care se desfășurau cercetări.
