Conform tradiţiei, la sfârşitul lunii februarie, fiecare român îşi alege o zi preferată pentru începutul lunii martie, pentru a afla cum va fi in viitor. Etnografii spun că mitul "babelor" este, de fapt, unul dintre cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia, aflat în strânsă legătură cu data de 1 martie şi mărţişorul.
Variantele legendei Babei Dochia sunt amuzante. De exemplu, într-una dintre ele baba îl ia la munte şi pe Dragobete, băiatul ei, care îngheaţă primul, inclusiv nasul care curge, dar bătrână se supără crezând că băiatul cântă din fluier. Alteori, omenii o avertizează că în martie timpul este schimbător, dar ea răspunde cu vulgaritate şi merge mai departe. Mărţişor (denumirea populară a lunii martie), auzind cuvintele urâte aruncate de bătrână la adresa lui, împrumută de la Făurar (luna februarie) două zile geroase că să o pedepsească.
În străvechiul calendar român anul începea pe 1 martie, astfel Baba Dochia apare că întruchiparea anului vechi, care este pe sfârşite şi trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră hotar între anotimpul friguros şi cel călduros. Etnografii explică faptul că perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu turmă să de oi, pentru a muri înspre renaştere. Aspectul instabil al vremii din această perioada este considerat a fi influenţat de caracterul capricios al Babei Dochia.
Baba Dochia şi cele 9 cojoace
Babele de la începutul lunii martie vestesc venirea primăverii şi se spune că în aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-şi dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi şi astfel şi vremea de afară se încălzeşte, iarna lăsând locul primăverii.
Babele reprezintă o tradiţie specific românească, de pe 1 până pe 9 martie fiecare îşi alege o zi, sau mai bine zis o babă şi se spune că, aşa cum va fi vremea în acea zi, aşa este şi firea omului respectiv. Mai mult, bătrânii cred că aşa cum este vremea în acea zi aşa va fi şi următorul an pentru omul respectiv. Adică, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceste, acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor, dacă dimpotrivă afară este întunecat şi frig, plouă şi bate vântul, atunci acela nu este un om bun la suflet şi este cam supărăcios. Tot în tradiţia românească se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie.
Cum ne alegem Baba
Dacă data naşterii celui ce vrea să afle în ce stare sufletească îl găsesc babele, are o cifra mai mare decât cifra 9, atunci se obişnuieşte să se calculeze suma celor două cifre. Dar, zilele Babelor diferă ca număr de la o zona la altă. De exemplu, în Muntenia sunt 12 babe, iar în Maramureş, se obişnuieşte "bătutul uşilor", pentru a goni iarna din casă. Aici, Baba Dochia se mai numeşte şi Odochia, şi se obişnuieşte "botezul" babei pe care ţi-ai ales-o. Mai exact, se rebotează copiii bolnavi cu alte nume, pentru ca răul să nu-i mai găsească. În unele zone ale Moldovei, se alege ziua după data de naştere. Atunci când această este un număr mai mare de nouă, se împarte şi se alege unul din rezultate sau se adună cele două cifre componente. În Ardeal, babele se numesc şi Vântoase, iar în Muntenia este obiceiul că de Babe să fie aleasă câte o bătrână din sat. Dacă ziua aleasă este frumoasă, înseamnă că bătrână respectivă este bună la suflet. Dacă este frig, bate vântul, plouă sau ninge, înseamnă că baba e rea la inima şi este considerată responsabilă pentru vremea urâtă.
