Vlad Plahotniuc, candidatul propus de noua majoritate parlamentară de la Chișinău pentru funcția de premier, i-ar fi scris președintelui Nicolae Timofti, în care i-ar fi promis că va semna o declaraţie de integritate dacă va fi desemnat premier, informează joi Radio Chişinău, citat de Agerpres.
‘Vă asigur că suspiciunile, dacă acestea există, sunt neîntemeiate, fiind efecte ale campaniilor de manipulare a opiniei publice care m-au vizat personal. Pentru toate acuzaţiile care mi s-au adus, eu am venit cu probe, cu documente oficiale, care contestă caracterul fals şi nefondat al atacurilor’, se arată în scrisoarea publicată de portalul today.md.
Citește și: Majoritatea parlamentară de la Chișinău insistă pentru numirea ca premier a lui Plahotniuc
Totodată, Vlad Plahotniuc susţine că este gata să semneze o declaraţie pe propria răspundere în privinţa integrităţii sale. ‘Mă oblig ca imediat după desemnarea mea în funcţia de premier, să semnez o declaraţie de integritate prin care să confirm atât standardele de integritate, cât şi calităţile, competenţa, experienţa şi capacitatea mea şi a echipei mele’, se mai arată în scrisoare.
Preşedintele Nicolae Timofti a respins miercuri candidatura lui Vlad Plahotniuc la funcţia de premier, însă majoritatea parlamentară i-a solicitat în mod repetat să-l desemneze în calitate de candidat la această funcţie.
Cu toate acestea, cei şapte deputaţi din Partidul Liberal Democrat (PLDM) care au format noua majoritate parlamentară alături de democraţi, liberali şi cei 14 parlamentari foşti comunişti au anunţat joi că îşi vor retrage semnăturile dacă Partidul Democrat (PDM) nu va desemna un alt candidat la funcţia de premier decât Vlad Plahotniuc.
Liderul democraţilor din Republica Moldova, Marian Lupu, a anunţat luni, după consultările avute cu preşedintele Nicolae Timofti, formarea unei majorităţi parlamentare din care fac parte 56 de deputaţi din cei 101 ai legislativului.
Termenul limită pentru învestirea unui nou guvern este 29 ianuarie, când se împlinesc trei luni de la demiterea cabinetului condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti şi votată şi de democraţii ce făceau parte din coaliţia guvernamentală proeuropeană. În cazul în care eşecul se repetă, şeful statului este obligat să decidă dizolvarea legislativului şi să convoace alegeri anticipate.
