Alternanța rapidă dintre inundații urmate aproape în aceeași zi de temperaturi care au trecut de 35 de grade pe teritoriul României este explicată de oamenii de știință prin relieful variat al României, existența arcului carpatic și încălzirea globală.
Săptămâna trecută vestul și sud-vestul României fost lovite de ploi puternice care au determinat inundații catastrofale în județe precum Timiș, Caraș-Severin sau Gorj. Bilanțul provizoriu indică peste 250 de localități afectate, iar în urma viiturilor 430 de locuinţe au fost inun-date, dar și 23.000 de hectare, iar 13 poduri au fost distruse. Aproape 2.000 de persoane au fost evacuate şi 773 de persoane au fost salvate din situaţii de urgenţă. Din păcate, cel puțin trei persoane și-au pierdut viața. În timp ce tragicul bilanț se actualiza, Agenția Națională de Meteorologie instituia în cursul zilei de duminică avertizare de caniculă în special în sudul și estul Moldovei, Dobrogea și cea mai mare parte a Munteniei. Aici temperaturile vor ajunge, izolat, și la 37 de grade.
Influenţa încălzirii globale
Am întrebat-o pe Roxana Bojariu, climatolog și doctor în fizică, cum se explică, incidența în același timp pe teritoriul României a două fenomene meteo foarte ridicate: ploi violente și temperaturi extreme. „Explicația constă în complexitatea factorilor locali de pe teritoriul României și mă refer aici la relieful variat, la vecinătatea mării, existența unor soluri foarte diverse și a unui sistem hidrografic complex. De asemenea, arcul Carpaților influențează circulațiile atmosferice. În cazul ploilor ce au provocat inundațiile rapide, dispunerea ramei carpatice față de traiectoria ciclonilor mediteraneeni a favorizat o intensificare a precipitațiilor în Carpații și Subcarpații Olteniei”, ne-a precizat Roxana Bojariu.
Cercetătorul admite că o parte din fenomenele extreme, chiar dacă nu toate, sunt influențate de încălzirea globală. “Aceste alternanțe de vreme extremă pe perioade scurte de timp sunt normale, ele sunt expresia transportului de caldură și umiditate din sistemul climatic. Ce trebuie să ne pună pe gânduri e intensitatea cu care se fac aceste transporturi în ultimul timp și care este din ce în ce mai mare. Pe de altă parte, valurile de căldură sunt din ce în ce mai frecvente, persistente și intense. La fel, intensitatea precipitațiilor crește în multe zone continentale. Intensitatea uraganelor ar putea și ea crește o dată cu temperatura la suprafața zonelor tropicale ale oceanului planetar. O dată cu creșterea mediilor temperaturii e normal să apară și modificări în statisticile unor fenomene extreme.”
Putem avea tornade?
Revenind la situația climatologică din România, Roxana Bojariu a dorit să clarifice şi informaţiile referitoare la posibilitatea ca tornadele să devină un fenomen meteorologic obișnuit pentru țara noastră: “Nu avem încă șiruri de date de observație omogene îndeajuns de lungi pentru a identifica tendințe în apariția tornadelor în zona noastră. Nici în SUA, unde există observații mai multe, nu s-a identificat o tendință clară în ceea ce privește numărul și intensitatea tornadelor. Acestea sunt fenomene la scară spațială foarte mică – sunt întinse pe câțiva zeci de kilometri. La fel la scară temporală – durează câteva zeci de minute. Din această cauză sunt și greu observabile, iar proiecția semnalului încălzirii globale la aceste scări se face cu un grad de incertitudine relativ mare”. De asemenea, cercetătorul a lăsat să se înțeleagă că orice predicție climatologică pentru iarna viitoare este imposibil de făcut. “Nu se pot face la acest moment estimări pentru condițiile din iarna viitoare cu un grad suficient de precizie pentru a fi transmise utilizatorilor de informații climatice.”
