Refuzul statului român de a angaja o persoană în administrația publică deoarece aceasta a colaborat cu Securitatea nu este un act de discriminare, a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.
Judecătorii au decis astfel în cazul unui fost parlamentar român, Petre Naidin, fost subprefect de Călărași între 1991 și 1992. Acesta ceruse în 2004, la finalul celui de al treilea mandat al său ca deputat, să fie trecut de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) ă îi înscrie numele pe lista de rezervă pentru subprefecți. Agenția a refuzat solicitarea parlamentarului, pe motiv că legea interzice colaboratorilor poliției politice ai regimului comunist să fie angajați în funcții de autoritate în sistemul public.
Respingerea se baza pe faptul că CNSAS a decis în 2000 că Petre Naidin a colaborat cu Securitatea între 1971 și 1974, după cum se arată în documentele CEDO. Mai mult, Curtea de Apel București a întărit, printr-o hotărâre judecătorească, acest verdict.
Politicianul, nemulțumit de situație, a considerat că respingerea sa este neconstituțională și a reclamat la Curtea de Apel faptul că ANFP l-a discriminat nejustificat. În 2006, Curtea Constituțională a României a respins plângerea lui Petre Naidin, iar un an mai târziu Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv că nu este vorba de nici o discriminare.
Petre Naidin nu a acceptat nici această decizie, așa încât s-a adresat la CEDO în 2007. După șapte ani, judecătorii europeni au stabilit că statul român a avut dreptate în cazul fostului parlamentar. Curtea de la Strasbourg a luat în considerare faptul că există deja o lege românească din 2003 care le interzice colaboratorilor Securității să devină funcționari publici și a menționat că această interdicție este legitimă.
Mai mult, “Curtea a luat act de faptul că decizia Curții Constituționale a României prin care li se interzice angajarea în sistemul public a colaboratorilor poliției politice este justificată de loialitatea pe care statul o așteaptă de la toți funcționarii publici ai unui regim democrat. Curtea a reiterat că, ca principiu, statul are un interes legitim în a stabili condițiile în care sunt angajați funcționarii publici și să ceară acestora să arate loialitate principiilor constituționale pe baza căruia a fost fondant”, se arată în hotărârea CEDO.
Prin urmare, magistrații europeni au decis că ANFP nu a încălcat drepturile omului în acest caz.
