Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Koveși, a explicat, miercuri seara, la TVR, că, până în prezent, "doar 5% din deciziile de condamnare sunt executate din punct de vedere al recuperării prejudiciului", menționând că a atras atenția instutiilor abilitate asupra acestui aspect și că aceste executări sunt oblogatorii și dacă s-ar fi recuperat toate bunurile indisponibilizate ar fi însemnat un sfert din bugetul Ministerului Sănătății.
Citește și: Kovesi cere un verdict în cazul lui Dan Voiculescu înainte de prescrierea faptelor
”Din momentul în care hotărârea de condamnare este definitivă, ea se transmite la Ministerul Finanțelor, aceasta fiind instituția care trebuie să pună în aplicare dispozițiile date de instanță. Până la urmă este o hotărâre definitivă și ea trebuie executată. Nu cunosc motivele pentru care Ministerul Finanțelor nu are eficiență în recuperarea bunurilor, însă pot să vă spun că doar DNA a indisponibilizat bunuri de peste 300 de milioane anul trecut”, a spus Kovesi, la TVR.
Citește și: CSM: Kovesi are viziune managerială corectă, rapiditate în luarea deciziilor şi rezistenţă la stres
Un sfert din Bugetul Ministerului Sănătății
”Dacă în urma hotărârilor de condamnare ale DNA s-ar fi confiscat toate bunurile și valorile indisponibilizate, ar fi însemnat un plus de un sfert din bugetul Ministerului Sănătății”, a mai spus Kovesi care a menționat că este vorba despre sume foarte mari, dar sunt situții în care inculpatul, deși condamnat, încă mai folosește locuința sau imobilul indisponibilizat pentru nu se trece la executarea silită a acestora.
Șefa DNA a mai spus că a transmis aceste probleme Ministerului Finanțelor, ministrului de Justiție și tuturor instituțiilor competente și că așteaptă ca această problemă să fie rezolvată.
De altfel, Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc a adus această problemă și la întâlnirea din cadrul Conferinței ministerelor de Justiși și Afaceri Interne din luna MAi, de la Bucureși "O temă emergentă pe agenda internaţională, promovată substanţial inclusiv la nivelul Uniunii Europene, o constituie recuperarea prejudiciilor rezultate din săvârşirea de infracţiuni. Aceasta implică inclusiv o schimbare de cultură juridică şi de abordare a procesului penal", a spus Cazanciuc atunci.
