Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks, le-a cerut senatorilor francezi să modifice proiectul de lege privind serviciile de informaţii, întrucât acest proiect “generează numeroase îngrijorări”, informează Mediafax.
După votarea textului în Adunarea Naţională, senatorii – mai întâi în Comisia Legislativă, apoi în şedinţă plenară la începutul lui iunie – au “oportunitatea de a aduce amendamente care să permită garantarea eficientă a respectării statului de drept, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”, subliniază Muižnieks.
El citează în special “câmpul de aplicare extrem de vast” al proiectului, care “depăşeşte cu mult lupta împotriva terorismului” şi riscă astfel să vizeze “activităţi a căror natură nu justifică recursul la mijloacele de supraveghere prevăzute de acest text”.
În plus, aceste modalităţi sunt “deosebit de intruzive şi, pentru unii, neselective, astfel că folosirea lor ar putea conduce la o strângere masivă de date”.
În plus, Executivului i se conferă prin text “o marjă de manevră insuficient de contrabalansată” şi “este imperativ” să se garanteze persoanelor supravegheate o posibilitate de contestare a “fundamentării măsurilor al căror subiect au fost” sau “utilizarea şi conservarea datelor care îi privesc”, consideră Muižnieks.
Proiectul de lege votat în primă lectură de Adunarea Naţională defineşte misiunile serviciilor de informaţii – de la prevenirea terorismului la lupta împotriva spionajului economic -, precum şi regimul de autorizare şi control al tehnicilor de spionaj: interceptări, amplasare de camere sau programe spion, acces la date de conectare etc.
Un punct al textului a fost comparat de criticii săi cu practicile de “supraveghere generalizată” ale agenţiei de informaţii NSA: punerea în aplicare, pe reţelele de operatori, a unor instrumente de analiză automată (algoritmi) pentru a detecta o “ameninţare teroristă” printr-o “succesiune suspectă de date de conectare”.
Textul a fost criticat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a apreciat că va pune în pericol dreptul jurnaliştilor de a-şi proteja sursele.
Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, care acţionează independent, are ca misiune în special să “deceleze eventuale insuficienţe în drept şi practică în materie de drepturile omului” în 47 de state membre ale organizaţiei paneuropene.
