Letonia preia joi preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi se regăseşte brusc în prima linie în faţa Rusiei lui Vladimir Putin, informează Mediafax.
Politica rusească faţă de UE nu este, cu siguranţă, unica provocare pe care o are de înfruntat Riga. Pericolul islamist, o posibilă criză în Grecia, securitatea energetică şi accesul europenilor – mai ales al celor care provin din ţările est-europene – pe piaţa muncii din Marea Britanie sunt, între altele, dosarele cele mai pline de riscuri şi incertitudini.
Însă anexarea Crimeei în martie de către Rusia şi intervenţia rusă în Ucraina sunt evenimentele care provoacă fiori în ţările baltice, care s-au desprins, în urmă cu un sfert de secol, din fosta Uniune Sovietică. Iar asta atât în pofida asigurărilor oferite de NATO, ale cărei membre sunt de zece ani, cât şi în pofida prezenţei avioanelor de vânătoare occidentale care interceptează avioane ruseşti în apropierea de frontierele lor.
Letonia, o ţară cu aproape două miliane de locuitori, pe teritoriul căreia se afă o importantă minoritate rusofonă în bună parte susţinătoare a Kremlinului, subliniază, cu toate acestea, că preşedinţia sa nu va fi "antirusă".
"Dacă există un lucru pe care nu-l vom face, acesta este că nu vom avea o preşedinţie antirusă sau prorusă", a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei letone Edgars Rinkevics pe 23 decembrie, la o zi după ce a "preluat torţa" europeană de la omologul său italian Paolo Gentiloni.
