Fenomenul astronomic rar, cunoscut sub numele de ”Luna Albastră”, care se va produce vineri, a atras de-a lungul timpului o serie de superstiții, care mai de care mai rău prevestitoare, potrivit Agerpres.
Contrar numelui său mâine noapte nu vom vedea pe cer o lună albastră, ci cea de a doua lună plină din această lună. În spațiul culturii britanice acest eveniment are conotații specifice. Atunci când un britanic spune ”când va fi Luna albastră” (once in a blue Moon), se referă la un eveniment rar, inedit, a cărui probabilitate de producere este absurd de mică.
Prima Lună plină din această lună a avut loc la 2 iulie, iar cea de-a doua Lună plină din această lună va avea loc la 31 iulie. Ultima Lună albastră a avut loc acum aproape 3 ani, la 31 august 2012.
Citește și: Luna albastră, fenomen astronomic rar. Când va avea loc
Luna albastră aduce trădare
Există diferite teorii și cu privire la faptul că această Lună plină rară este numită “albastră” (“blue”). Una dintre aceste teorii susține că termenul “blue” provine din cuvântul arhaic ‘belewe’ care înseamnă “a trăda”. Oamenii din vechime ar fi crezut că Luna, după care își coordonau activitățile agricole, îi trădează apărând plină în mod neașteptat, în afara periodicității calendaristice obișnuite.
De asemenea, ținând cont și de faptul că numărul 31 este “fatidicul” număr 13 inversat, iar data de vineri 13 este și ea destul de rară în calendar, Luna albastră care apare vineri 31 (așa cum se va întâmpla în această săptămână) este și ea însoțită de superstiții. Interesant este și faptul că ultima Lună albastră, cea produsă la 31 august 2012, a avut loc tot într-o zi de vineri.
Când putem vedea cu adevărat o lună albastră
Conform NASA însă, în ocazii extrem de rare, Luna poate fi văzută cu adevărat albastră. Pentru a vedea o Lună cu adevărat albastră este însă nevoie de erupția puternică a unui vulcan aici pe Pământ. Spre exemplu în anul 1883 oamenii vedeau Luna albastră în fiecare noapte după erupția vulcanului indonezian Krakatau cu forța unei bombe nucleare de 100 de megatone.
Norii de cenușă scuipați de vulcan au urcat până la limita superioară a atmosferei terestre, iar Luna a devenit “albastră” din cauza faptului că cenușa vulcanică juca rolul unui filtru pentru cei care se uitau pe cer. Norul de cenușă era format din particule cu diametrul de aproximativ 1 micron, dimensiune similară lungimii de undă a luminii roșii. Particulele cu această dimensiune blocau lumina roșie în timp ce permiteau trecerea luminii albastre. Astfel, norul de cenușă aruncat în atmosferă de vulcanul Krakatau a funcționat ca un filtru albastru iar Luna a devenit la rândul ei albastră.
Oamenii au putut vedea Luna albastră și în anul 1980, după erupția vulcanului Mount St Helens din Washington (SUA), sau în 1982, după erupția vulcanului El Chichón din Mexic, precum și în 1991 după erupția vulcanului Pinatubo din Filipine. Aceeași iluzie a Lunii albastre poate apărea și după puternice incendii de pădure.
