Conform analytics.google.com acest editorial a fost citit de peste 57.300 de persoane, fiind cel mai citit editorial din luna decembrie.
Nu vreau să-i ridic statuie. Nu cred că a fost o guvernare fără de greșeală. Cât a fost premier, l-am criticat în permanență.
Dar am sentimentul că a fost cel mai corect șef de Guvern pe care l-a avut această țară din 1990 până azi. Probabil, cel mai cinstit. Și mă tem că, mulți ani de acum înainte, România nu va găsi altul la fel. Nu pentru că nu ar exista alții mai buni decât el, ci fiindcă această clasă politică nu va dori să repete experimentul guvernării tehnocrate.
Nu este obiceiul meu să laud oameni politici și nu aș fi scris acest comentariu dacă nu aș fi văzut, în ultimele zile, cum sar la gâtul lui Dacian Cioloș toate fosilele corupte din PNL, după ce i-a dus în spate tot anul 2016 și i-a lăsat să se folosească de imaginea sa. I-a rugat cumva Cioloș pe liberali să îl pună prim-ministru? I-a implorat să-i mai ofere un mandat? Nu cred. Dimpotrivă, tot felul de figuri sinistre, unse cu toate alifiile, au trecut alegerile în cârca sa. Uitați-vă la rânjetul fericit al lui Florin Alexe, „prietenul” primarului PSD Robert Negoiță, care n-a avut nicio rușine să-și facă afișe cu Dacian Cioloș.
De fapt, toată vechea clasă politică se bucură că a scăpat de „tehnocrați”. Liberali și social-democrați, în egală măsură, l-au urât pe Vlad Voiculescu pentru că a încercat să spargă oligopolul mogulilor din Sănătate și să distrugă conducta de bani de la care se alimentau. Nici unul din partidele aparent răposatului USL nu au vrut reformă în Educație sau o evaluare corectă a doctoratelor. Toți au blocat o lege unitară a salarizării sau desființarea pensiilor „speciale”.
De aceea, dacă tragem linie, reușitele guvernului Cioloș sunt oarecum limitate. Nu a deschis noi autostrăzi, dar a desfăcut încurcăturile lăsate în urmă de Ponta. Anul viitor PSD se va împăuna cu cel puțin 150 km de autostradă. Nu a absorbit cine știe ce din fondurile de coeziune, dar a lăsat în urmă proceduri noi, mai clare și mai eficiente. Nu a reușit să-i scoată din spitalele de stat pe mogulii care controlează sistemul, dar a expus uriașa corupție pe care aceștia o patronau.
Sigur că aș fi așteptat mult mai mult. Eu sunt un om de dreapta, iar Cioloș, un om de stânga, s-a opus constant oricărei privatizări. Vicepremierul Costin Borc s-a dus repede la Liviu Dragnea, ca să-l liniștească, atunci când PSD a cerut blocarea privatizării unor companii de stat. Nu sunt de acord nici cu naționalismul economic al guvernării tehnocrate, care a dorit să pună piedici cumpărării terenurilor agricole de către „străini”. Care străini? Nu am văzut nici măcar o statistică care să arate clar câte companii cu capital majoritar din alte țări și câte persoane „străine” dețin teren agricol în România. Ca om politic, Cioloș a părut a fi ezitant și, uneori, chiar lipsit de curaj, dar cine este perfect?
Am învățat în aceste zile să trec peste diferențele ideologice și să constat ceea ce cred că este mai important: Cioloș și majoritatea celor din jurul său au fost oameni cinstiți. De la 11 decembrie, România a intrat în regimul unui infractor și cred că nu va trece mult timp până când vom vedea ce important a fost să avem un premier onest. Au fost 13 luni în care guvernarea a fost exercitată de oameni normali, adică cinstiți, așa cum sunt majoritatea românilor. De aceea, ni s-a părut un regim banal și adesea am cârtit. Îmi este teamă că vor trece mulți ani până când țara aceasta va avea din nou șansa de a fi condusă de un guvern atât de decent precum cel al lui Dacian Cioloș.
