Aproximativ două treimi din preşedinţii consiliilor judeţene aleşi în 2012 sunt fie condamnaţi penal, fie în curs de judecare, fie urmăriţi penal pentru fapte de corupţie. Mai sunt câţiva care au fost condamnaţi sau sunt acuzaţi pentru diverse incompatibilităţi constatate de ANI. Scandalos mi se pare cazul preşedintelui CJ Sibiu, care, deşi condamnat definitiv, cu suspendare, pentru conflict de interese, este încă în funcţie. În unele judeţe, după ce „titularii“ fuseseră demişi sau suspendaţi, preşedinţii interimari au intrat şi ei în vizorul DNA. În unele judeţe (Argeş, Brăila, Botoşani etc.), deşi preşedinţii consiliilor judeţene au fost demişi în urma condamnării, de mai mult de un an, Guvernul Ponta a refuzat să organizeze noi alegeri, deşi legea îl obliga să o facă în termen de şase luni.
Dacă ne uităm la primarii marilor municipii, constatăm că jumătate din ei au probleme cu legea. În unele judeţe (Braşov, Constanţa, Prahova), atât preşedintele CJ, cât şi primarul municipiului de reşedinţă au pe rol dosare de corupţie, dacă nu sunt deja condamnaţi în primă instanţă. Şi la municipii, Guvernul a preferat să instaleze primari interimari, în loc să organizeze alegeri parţiale, acolo unde legea o cerea.
La Bucureşti, cinci din cei şapte primari sunt urmăriţi penal pentru fapte de corupţie (şi nici ceilalţi doi nu-s propuşi pentru sanctificare). La sectorul 1, după demisiile primarului şi viceprimarului (cu dosare deschise de către DNA), a venit la rând pentru a fi pus sub urmărire primarul interimar. În dosarul Apa Nova, întregul Consiliu General este acuzat de luare de mită; într-o situaţie similară se află mai mulţi consilieri de la sectorul 1.
Ce ne spun toate acestea? Că în linii mari, cu puţine excepţii, aleşii locali sunt corupţi până în măduva oaselor. Toate personajele despre care am vorbit mai sus au fost candidaţii susţinuţi material şi giraţi moral de către partidele parlamentare de atunci, care sunt şi cele de acum, chiar dacă şi-au mai schimbat denumirile: USL, adică PSD, PNL, UNPR, ALDE etc., PDL (acum fie PNL, fie Mişcarea Populară), UDMR. De regulă, reprezentanţii acestor partide au format în consiliile judeţene sau locale majorităţi transpartinice, care au făcut posibile toate matrapazlâcurile preşedinţilor şi ale primarilor. Falimentul generalizat al administraţiei publice locale (căci despre asta e vorba) este opera acestor partide.
Acum, PSD, PNL, UNPR, UDMR, Mişcarea Populară, ALDE etc. propun alţi candidaţi, spunându-ne că sunt oameni cinstiţi, integri, competenţi. Adică, exact ce ne-au spus acum patru ani despre cei care au furat din taxele plătite de alegătorii care au avut naivitatea să-i creadă (şi chiar şi de cei care nu i-au crezut). De ce i-am (mai) crede?
Într-o competiţie sportivă, atunci când un participant comite o infracţiune gravă, în afară de sancţiunea primită pe loc, este scos din joc pentru o perioadă – este suspendat pentru una sau mai multe etape. În cazul nostru, partidele parlamentare au comis infracţiunea de înşelătorie faţă de încrederea alegătorilor – probabil cea mai gravă infracţiune pe care o poate comite un politician în spaţiul public. Din păcate, legea nu prevede sancţiuni pe măsură. Dar dumneavoastră, doamnelor şi domnilor Dragnea, Gorghiu, Blaga, Hunor, Băsescu, Tăriceanu, pretindeţi a fi persoane morale.
Aşa că, stimaţi conducători ai partidelor care au girat hoţi: dacă vreţi să dovediţi că sunteţi şefi de partide care îndeplinesc o misiune publică, şi nu capi de grupări infracţionale, atunci, în judeţele şi localităţile în care în urmă cu patru ani aţi păcălit electoratul, recomandând persoane care s-au dovedit nedemne de funcţia respectivă, abţineţi-vă, de data asta, să ne mai cereţi încrederea! Lăsaţi candidaţii respectivi să ne ceară voturile, dacă vor, ca persoane independente, fără a fi susţinuți (nici pe faţă, nici pe ascuns) de partide compromise. Staţi pe tuşă, măcar o tură. Să vedem dacă ne descurcăm fără voi.
