„Banii voştri sunt în vârful pixului meu”. Zicerea lui Nicolae Mischie, fostul baron de Gorj, adresată unor săteni bănuiți că ar vota cu opoziția, s-a pierdut în negura vremurilor, dar realitatea din spatele ei a rămas neatinsă. Președinții consiliilor județene au rămas ordonatori principali de credite și sunt cei care întocmesc proiectele de buget ale județelor, pe care le supun spre aprobare consiliilor județene.
În aceste condiții, social-democrații și-au pregătit cu migală și pasiune întinderea unei pânze de păianjen peste finanțele locale ale României. Încă de anul trecut, au introdus în legea alegerilor locale un articol prin care președinții consiliilor județene urmau să fie aleși de consilieri și nu de către alegători. Practic, s-a revenit la prevederea anterioară lui 2008, adică tocmai ceea care a dat naștere fenomenului „baronilor locali”. În paranteză fie spus, este primul caz când românii pierd dreptul de a alege o funcție în mod direct și, cu toate acestea, subiectul nu a fost aproape deloc discutat, așa cum s-a întâmplat cu alegerea directă a primarilor, într-un tur în loc de două, introdusă încă din 2011. Motivul tăcerii: PNL a achiesat la propunerea PSD sperând, la fel ca social-democrații că vor reuși, în acest fel, să își disciplineze proprii baroni locali, aflați la mâna consilierilor care primesc ordine de la partid. Președintele Iohannis, la rândul său, a promulgat legea cât ai clipi, că doar nu era să ne încurcăm cu dreptul de vot direct.
Ca de obicei din înțelegerile PSD- PNL, câștigători se arată social-democrații. La nivel național, PSD a obținut 37, 58% din voturile pentru consiliile județene iar PNL 31,93%. Cu toate acestea, PSD ar putea obține, la masa negocierilor, șefia a 27 de consilii județene iar PNL doar nouă. De menționat că, în 2012, PSD obținuse pe listele USL (după negocieri cu PNL) șefia a 22 de consilii județene. La alegerile din 2008, în care președinții de CJ au fost aleși direct, PSD a participat separat și a obținut șefia a 17 consilii județene. În 2004, PSD a obținut 18 șefi de județe (aleși de către consilieri) iar în 2000 obținuse 28 de posturi (aleși de consilieri). Acum, iată, pentru PSD revine era de aur a baronilor.
Pentru ca peisajul să fie complet, merită menționată contribuția a doi politicieni, în trecut adversari declarați ai „baronilor locali” . Primul este fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, copreședinte ALDE, care se va alia cu PSD la nivel local pentru formarea sau consolidarea majorităților. Ce poate fi mai elocvent decât faptul că Vrancea, unde Marian Oprișan urmează să fie reales președinte de CJ, se află pe lista județelor unde ALDE ar urma să obțină un vicepreședinte de CJ? Și ce frumos a vorbit Tăriceanu, anul trecut, despre pregătirea alegerilor locale: „ Vrem să înlăturăm modelul acesta de baroni locali, care și-au constituit rețelele politice și care, indiferent de ceea ce se întâmplă, sunt în fruntea organizațiilor”.
Tabloul trist este completat de partidul fostului președinte Traian Băsescu (PMP). PSD, ALDE și PMP vor forma majoritatea în CJ Constanța. O alianță similară se coace în sectorul 4 al Capitalei.
Sigur, pot fi cazuri izolate, în condițiile în care, în Ilfov, PMP a cochetat cu PSD, dar s-a aliat, în cele din urmă, cu PNL. Însă, chiar fiind un episod izolat, vine pe fondul unor poziții ale lui Traian Băsescu, tot mai apropiate de PSD, de exemplu când vine vorba de „redefinirea” abuzului în serviciu. De menționat și explicația oferită de Claudiu Palaz, liderul PMP Constanța, atunci când a confirmat alianța cu PSD: „Am hotărât că pentru a duce mai departe proiectele din programul PMP pentru constănțeni să participam la crearea unei majorități în cadrul Consiliului Județean Constanța”. Aceeași propoziție ar putea fi rostită cu ușurință de liderii PMP și după alegerile parlamentare, pentru a justifica o alianță cu PSD. Trebuie doar să înlocuiască „proiectele pentru constănțeni” cu „proiectele pentru români”.
