Marile puteri emergente BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud – au încheiat cel de-al 6-lea summit anual, desfăşurat în localitatea braziliană Fortaleza, punând bazele propriei „bănci de dezvoltare”, o nouă arhitectură financiară sub semnul independenţei faţă de sistemul bancar occidental ce va avea sediul la Shanghai. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a folosit prilejul pentru un turneu în ţări latino-americane cu care a încheiat contracte economice şi mai ales de vânzare de armament.
Putin a efectuat un turneu în ţări latino-americane, din Cuba în Argentina, căutând să refacă legăturile economice cu vechii parteneri. Rusia caută o piaţă în America Latină, cu Venezuela ca prim cumpărător, Kremlinul având nevoie să îşi vândă armamentul produs de complexul militaro-industrial, având în vedere că, aşa cum arată datele SIPRI – Stockholm International Peace Research Institute – exporturile care crescuseră cu 28% în ultimul deceniu sunt în dificultate, clienţii cei mai fideli fiind mai puţini din punct de vedere istoric. Prăbuşirea URSS a antrenat retragerea progresivă a ţărilor din Europa de Est de pe orbita rusă şi crizele din Orientul Mijlociu au închis uşile acestei pieţe. Expertul SIPRI Siemon T. Wezeman arată că Irakul şi Libia s-au deschis pentru furnizorii occidentali de arme, achiziţiile iraniene sunt paralizate de embargo şi războiul civil din Siria, iar lipsa fondurilor a blocat piaţa. America Latină este unul din rarele locuri cu perspectivă de creştere şi ruşii au devenit mult mai agresivi în ultimul deceniu.
Ca atare, Moscova şi-a îndreptat privirile asupra principalului candidat pentru a înlocui cumpărătorii pierduţi – America Latină, cu Caracas în frunte. Bugetul militar pe continentul sud-american a crescut cu 61% între 2004 şi 2013. Caracas este de departe cel mai mare client al Moscovei. Potrivit SIPRI, între 2009 şi 2013, produsele ruseşti reprezentau 62,5% din achiziţiile lor, urmate de cele spaniole (13,5%) şi chinezeşti (12,4%). În ultimii cinci ani, partea Rusiei a crescut la 93,2%. Regimul Nicolas Maduro a achiziţionat cea mai mare parte de vehicule blindate şi avioane, pentru a înlocui armele devenite depăşite pentru dezvoltarea forţelor armate. De asemenea, Rusia a deschis în Venezuela o uzină de mitraliere pentru îmbunătăţirea echipamentului Gărzii Naţionale folosit contra manifestaţiilor ce au invadat străzile ţării şi a înmulţit sistemele anti-aeriene instalate preventiv contra unui prea puţin probabil atac din partea SUA. Wezeman a declarat că au fost vândute Caracasului şi patru submarine, dar nu există o confirmare a acestei achiziţii.
Arme pentru toţi
Cazul United Aircraft Corporation (UAC) este emblematic. Fondată în 2006 de preşedintele rus Vladimir Putin, această societate a dirijat volumul exporturilor spre această regiune – în 2009, volumul s-a ridicat la 15 milioane euro iar anul trecut era de 412 milioane, aproape de 28 de ori mai mare, potrivit datelor revistei IHS Jane. Această creştere s-a datorat în principal vânzării a şase avioane de luptă SU-30 în Venezuela în cadrul unei comenzi totale de 24 aparate – care vor înlocui acelaşi număr de F-16. Contractul va continua în următorii trei ani, pentru un cost total de 470 milioane euro.
Venezuela nu este singurul client al Moscovei. Cinci din cele zece întreprinderi internaţionale care exportă spre America Latină sunt ruseşti. Al doilea mare client al UAC este Mexic, care a cumpărat avioane SU-27 în valoare totală de 735 milioane euro. Principalul motor al cheltuielilor militare în această ţară, ca şi în Columbia, unde SUA sunt printre principalii furnizori, îl reprezintă lupta contra drogurilor, la fel şi în ţările din America Centrală.
În America de Sud, Brazilia şi Chile sunt ţări care au investit în domeniul militar în ultimul deceniu, iar Rusia se clasează printre principalii lor furnizori. Armele ruşilor, „mai ieftine şi, în unele cazuri, cu o calitate comparabilă celei a produselor occidentale, reprezintă din ce în ce mai mult o parte crescândă a pieţei”, arată un analist SIPRI, Avril Carina Solmirano. El arată că „în pofida scăderii bugetului său militar din cauza încetinirii creşterii economice, Brazilia rămâne singura putere militară reală în America Latină. Un program lansat în 2008 a dus la achiziţia în acest an a 36 avioane de luptă suedeze, elicoptere şi alte arme sofisticate. Dar Brazilia a cumpărat şi rachete ruseşti cu rază scurtă, posibil pentru apărare în timpul Cupei Mondiale de fotbal şi Jocurilor Olimpice din 2016. Iar submarinul cu propulsie nucleară cumpărat de la Franţa este destinat protejării platformelor petroliere offshore.
Succes în Brazilia
Aflat în vizită în Brazilia, Putin a încheiatun număr de acorduri economice, între care acorduri în domeniile infrastructurii, sănătăţii, tehnologiei, educaţiei şi culturii. Dar, în ansamblul pachetului de acorduri se remarcă negocierile din domeniul apărării. După ani de negocieri, Rusia şi Brazilia au semnat vânzarea de către Moscova a unui sistem de apărare aeriană pentru forţele armate braziliene. Achiziţia ar putea fi efectivă „în scurt timp”, fără detalii. Un alt domeniu major în discuţiile Putin-Rousseff este cel privind oportunitatea investitorilor ruşi în sectoarele emergente braziliene, ca energia. Un punct în acorduri priveşte cooperarea dintre cele două ţări în explorarea, stocarea şi transportul de petrol şi gaz în Brazilia.La rândul său, Chile şi-a modernizat armata în ultimii ani şi în prezent dispune de o armată conform normelor NATO. Analiştii SIPRI apreciază că aceste investiţii reflectă faptul că guvernele acestor ţări caută să aibă o armată puternică din dorinţa de a face plăcere acestei instituţii, care păstrează încă o mare putere asupra continentului.
Noua bancă
Liderii ţărilor BRICS, un club ce reprezintă 40% din populaţia Terrei şi al cincilea PIB al planetei, reuniţi în staţiunea balneară braziliană Fortaleza au căzut de acord asupra unei noi arhitecturi financiare şi au denunţat lentoarea nemotivată a reformei FMI vizând creşterea dreptului lor de vot. Putin, revenit la un summit internaţional în plină criză ucraineană, îşi exprima speranţa ralierii partenerilor săi în cruciada sa pentru „o nouă lume multipolară”. „Împreună, vom gândi un sistem de măsuri pentru a împiedica hărţuirea ţării aflată în dezacord cu deciziile SUA şi ale aliaţilor”.
Primul acord s-a realizat în ce priveşte propria bancă de dezvoltare, Banca Nouă, care îşi va face apariţia la Shanghai, cu un fond de 100 miliarde dolari. Banca, al cărei prim preşedinte va fi indian şi prim guvernator un rus, a fost creată pentru finanţarea de proiecte de dezvoltare. Noua bancă reflectă influenţa crescândă a BRICS şi este prima realizare majoră a acestor mari ţări emergente, care din 2009 au făcut presiuni pentru a deţine un vot mai important în sistemul financiar mondial creat de puterile occidentale după al doilea război mondial şi centrat pe FMI şi Banca Mondială.
