Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret ce anulează interdicţia decisă de Rusia privind livrarea de rachete S-300 Teheranului. O decizie luată fără să aştepte ridicarea definitivă a sancţiunilor contra Iranului prevăzută în schimbul acordului-cadru încheiat la 2 aprilie de Republica islamică şi marile puteri privind controale mai stricte asupra programului nuclear iranian.
Analiştii se întreabă care sunt calculele lui Putin luând această decizie, mai ales în contextul actual, având în vedere că Iranul îşi fabrică deja propriul sistem de apărare balistică „Bavar 373“, echivalentul sistemului S-300 rusesc.
Rusia a relansat un acord privind livrarea către Iran a unui sistem de apărare aeriană de vârf, în pofida obiecţiilor americane şi a posibilităţii modificării echilibrului strategic în Orientul Mijlociu. Decizia preşedintelui Putin de a ridica restricţiile impuse în urmă cu cinci ani de expediere în Iran a rachetelor sol-aer S-300 sugerează, potrivit Washington Post, o schimbare semnificativă a politicii Moscovei după semnarea la 2 aprilie a acordului-cadru ce limitează programul nuclear al Iranului în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale.
La Washington, sfârşitul îngheţului privind afacerea rachetelor S-300 între cele două ţări a provocat „grave preocupări“, a declarat la Casa Albă Josh Earnest, secretar de presă, iar secretatul de Stat, John Kerry, i-a telefonat omologului său rus, Serghei Lavrov, pentru a-i transmite opoziţia SUA faţă de avansarea tranzacţiei, deşi Departamentul de Stat susţine că decizia Rusiei nu va bulversa negocierile pentru frânarea ambiţiilor nucleare ale Teheranului.
În termeni militari, sistemele S-300 oferă un avans potenţial major securităţii Iranului – rachetele, cu o rază de până la 125 de mile, îi vor asigura o apărare eficace contra unui atac aerian. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a acuzat din nou luni proiectul de pact nuclear cu Iranul, a evocat perspectiva loviturilor aeriene pentru distrugerea sau blocarea programului nuclear iranian. Israelul vede în acordul asupra S-300 un semn că Iranul va exploata acest acord pentru a se înarma. Ministrul israelian al Informaţiilor, Yuval Steinitz, a declarat că decizia Rusiei de livrare de rachete Iranului este „rezultatul direct al legitimităţii“ pe care a obţinut-o Iranul după semnarea acordului-cadru şi care lasă Teheranul „să se înarmeze cu arme sofisticate. În loc să ceară Iranului să înceteze activităţile teroriste la care se dedă în Orientul Mijlociu şi în lume, îi permite să se echipeze cu armament modern, ceea ce îi întăreşte agresivitatea“.
Temeri în statele arabe
Rachetele S-300 ar putea creşte problemele de securitate în Golful Persic, aşa cum se tem statele arabe în frunte cu Arabia Saudită. Lavrov a precizat că acordul preliminar cu Iranul a schimbat calculele Moscovei. Rusia a blocat transferul rachetelor în 2010 sub presiunea Occidentului şi în urma unei decizii a ONU privind sancţiunile iraniene. Îngheţarea contractului a fost decisă de preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev în semn de solidaritate cu Vestul. Lavrov a declarat presei că rachetele ar putea fi expediate „prompt“ când funcţionarii ruşi vor decide.
Rusia şi alte state au în vedere posibilităţi de afaceri cu Iranul dacă va fi semnat un acord final şi sancţiunile ridicate. În ultima sa sfidare, Putin ameninţă că va întări considerabil apărarea aeriană a Iranului cu un sistem radar şi rachete ruseşti sofisticate.
