În ziarele de luni, citim despre ținta de aderare la euro stabilită de Guvern pentru 2019, impozitarea bacșisului care invită la fraudă, un interviu cu fiica lui George Copos, Alexandra Copos despre provocările din business-ul românesc, Cimitirul Vesel de la Săpânța, dar și un interviu cu Cristina Neagu, handbalista care a cucerit Liga Campionilor.
Din ziarul Adevărul aflăm ce spune guvernatorul BNR despre ţinta de aderare la euro stabilită de Guvern pentru 2019. Mugur Isărescu susține că integrarea în zona euro înseamnă şi să ai drumuri de nivel european, iar România nu are, chiar dacă dispune de bani, atrage atenţia Isărescu. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a continuat seria de avertismente privind stabilirea unei ţinte pentru trecerea României la euro fără să fie întocmită o foaie de parcurs, arătând că sunt mai multe sectoare care au nevoie de reforme pentru a se face acest pas. Reacţia şefului BNR vine după ce Guvernul a transmis Comisiei Europene, la sfârşitul lunii trecute, că îşi menţine obiectivul de a adopta moneda unică la 1 ianuarie 2019. Iar asta în ciuda semnalelor de alarmă trase de Isărescu în ultima lună. „Nu cred într-un interval-ţintă fără o foaie de parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem?“, a declarat vineri Isărescu. El a menţionat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă, şi a apreciat că „este chiar periculos să discutăm doar despre ţintă“. „Suntem serioşi cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul? Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le are acolo. Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi“, a mai spus Isărescu. Guvernatorul a punctat că poziţia băncii centrale a fost exprimată în scris şi că aceasta este mai nuanţată, subliniind valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase, dar şi pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, prin pierderea credibilităţii, ţinta ar putea „să facă mai mult rău decât bine“.
Din Evenimentul Zilei aflăm că medicii cardiologi spun că ne aflăm pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte afecţiunile cardiovasculare. 60% din decese, cauzate de aceste boli. Românii au cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană. Nivelul de trai, grijile dar mai ales stilul de viaţă sunt traduse într-un raport al Societăţii Române de Cardiologie care spune că 60% din decesele din România sunt cauzate de bolile cardiovasculare, cu 12% mai mult decât media europeană. Potrivit medicilor, prezenţi recent la Conferinţa Naţională de Cardiologie de la Sibiu, incindenţa bolilor cardiovasculare a crescut foarte mult în ultimii 10-15 ani. Totodată, medicii se plâng de faptul că, în prezent, nu există un program naţional de prevenţie a acestor afecţiuni severe. „Insuficienţa cardiacă e o boală foarte severă care omoară foarte mulţi oameni. De 10-15 ani e mai severă decât foarte multe forme de cancer. Nu există practic o percepţie a populaţiei generale legată de severitatea insuficienţei cardiace. Insuficienţa cardiacă este ceva foarte comun. Nu înţeleg că trebuie să se prezinte repede la doctor”, spune dr. Ovidiu Chioncel, medic primar la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu.
Cam 40% dintre elevii care au terminat liceul nu reuşesc să ia bacul. Cam 25,000 de studenţi pleacă în fiecare an la studii în străinătate. România ocupa locul 45 la matematică, 49 la ştiinţă şi 50 la citire la ultimele teste PISA. 80% dintre absolvenţi lucrează în alte domenii decât cele pentru care au făcut o facultate.
Din Capital.ro aflăm că impozitarea bacşişului are, pe lângă unele neclarităţi, o problemă care nu pare să fi fost luată în calcul de Guvern, dar care convine de minune celor care caută metode inventive de a scoate la lumină bani negri. Fără o limită a sumelor care pot fi înregistrate ca bacşiş, există posibilitatea ca anumiţi comercianţi, şi nu numai, să introducă în contabilitate sume cu provenienţe dubioase. Legislaţia care prevede impozitarea bacşişului are ambiguităţi care vor face destul de dificilă aplicarea sa, cel puţin într-o primă fază, până când Ministerul Finanţelor va aduce lămuriri. Principala controversă, discutată de specialiştii în fiscalitate, este aplicarea sau nu a TVA asupra bacşişului, în cazul în care este reţinut de companie. Întrucât actul normativ precizează doar că TVA nu se aplică atunci când bacşişul este distribuit angajaţilor, reiese că, în caz contrar, ar trebui colectată taxa. „Din punctul meu de vedere, colectarea TVA pentru bacșiș în cazul în care acesta este păstrat de companie este un aspect neclar al OUG nr. 8/2015, care nu conține prevederi specifice în acest sens. Având în vedere intenția ordonanței, exprimată în preambul, de a crește veniturile încasate din TVA, precum și precizarea din ordonanță că, în cazul distribuirii către angajați bacșișul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, per a contrario pare să reiasă concluzia că se datorează TVA pentru bacșiș în cazul în care acesta este păstrat de companie. Pe de altă parte însă, conform aceluiași preambul și definiției bacșișului, reiese delimitarea clară a bacșișului de veniturile încasate de operatori pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, punând astfel sub discuție intrarea bacșișului în sferă de aplicare a TVA. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor introduce prevederi specifice pentru clarificarea acestui aspect“, spune Silviu Bădescu, Tax Director, NNDKP Tax Advisory Services.
Din Ziarul Financiar aflăm că nouăzeci la sută din subiectele de discuţie desfăşurate astăzi în restaurante, frizerii şi taxiuri, adică fix acolo unde oamenii vorbesc cel mai mult, sunt despre noua ”taxă Ponta”. Sau ”taxa Orlando Teodorovici”? Lovitura va fi covârşitoare pentru cei care au gândit această măsură. Impactul în starea de spirit a populaţiei va fi mai mare chiar şi decât tăierea salariilor de 25% din 2010, asumată de preşedintele Băsescu. Raţional ar părea să aibă sens ca şi aceste venituri, care sunt în medie de 1.000-2.000 de lei pe lună de persoană, să fie impozitate. Dar modul de impunere este atât de prost gândit – cu bon suplimentar, cu număratul banilor la intratul şi la ieşirea din schimb, cu dreptul de percheziţionare încât nici nu merită comentarii. Este complet rupt de realitate, consumă timp şi nervi şi nu îşi atinge în niciun fel scopul. Absurditatea este atât de mare, încât se ajunge ca până şi hârtia şi cerneala folosite pentru emiterea bonului să valoreze mai mult decât cei 16% aferenţi unui bacşiş de 10 bani. Nu mai vorbim de minutele folosite pentru dusul şi adusul bonului, care pot ajunge la o oră din timpul însumat regulamentar de lucru de opt ore al unui chelner. Într-o economie competitivă, cum este cea americană spre exemplu, salariile se calculează la oră, astfel încât oamenii ştiu că dacă îşi alocă o jumătate de oră de atenţie unei activităţi şi îşi depun toată energia să o desfăşoare la un nivel de calitate ridicat, atunci vor fi recompensaţi corespunzător. Uluitoare graba cu care a fost inventat şi aprobat acest impozit, în condiţiile în care nu ar aduce la bugetul statului decât circa 160-170 de milioane de lei pe an. Aceasta înseamnă doar 1,3% din impozitul pe profit încasat anul trecut de guvern, adică 12 miliarde de lei şi 0,07%, adică sub 1 la mie din veniturile totale la bugetul consolidat al statului de 214 miliarde de lei în 2014. Ca un impozit să fie aplicabil, manualul de economie spune că trebuie să fie uşor de administrat. Când consumă mai multă energie şi timp decât produce, atunci este un impozit prost. Aşa o să rămână în memoria colectivă Victor Ponta şi Orlando Teodorovici – cei care au pus taxe pe bacşiş. Lipsa de înţelegere a realităţii businessului şi faptul că guvernul nu îşi dă seama că rolul său este de a înlesni tranzacţiile în economie şi nu de a le frâna prin piedici birocratice îi vor arunca pe cei doi până la urmă de la putere. Scăderea CAS cu cinci puncte procentuale a lăsat în economie 6 miliarde de lei, deci într-un fel guvernul ”dă” de 37 de ori mai mult decât ”ia” (cele 160 de milioane de lei venituri suplimentare din impozitul pe bacşiş), însă măsura este atât de nepopulară, încât nu va putea fi compensată nici măcar cu scăderea TVA de la 1 iunie.
În Wall Street citim un interviu cu Alexandra Copos, 32 de ani, cea care a preluat anul trecut conducerea Ana Hotels și Ana Pan. Fiica lui George și Ana Copos vorbește despre lecțiile primului an la șefia afacerii de familie fondate de părinții săi. Astfel, Alexandra subliniat că experiența din SUA a definit-o ca. ”Prin prisma joburilor la McKinsey & Company cât și în Departamentul de Educație din New York, am căpătat o experiență diversă, atât în mediul privat cât și administrativ. Aceasta m-a pus în ipostaza de a interacționa cu mulți oameni cu brackground diferit”, admite Alexandra Copos. Ea subliniază, totuși, că prima ei provicare a fost legată de mediul profesional din România. ”A trebuit să înțeleg modul cum interacționează oamenii în echipă, cum își fac treabă și cum își dau feedback. În State, modul în care interacționezi cu colegii este mai transparent și mai constructiv, și comunicarea mai directă. Aici multă lume se aștepta la o comunicare în care tu să le spui ce să facă, iar eu mă așteptăm la o comunicare în care colaboratorii să-mi spună ce trebuie să facă, să vina cu idei, pentru că ei, până la urmă, își cunosc jobul cel mai bine. Cred că a durat cam un an de zile până când am schimbat această percepție, iar acum avem multe discuții constructive în care fiecare membru al echipei poate defini mersul proiectelor”, a declarat, pentru Wall Street, Alexandra.
În Gândul.info citim despre Cimitirul Vesel de la Săpânța. Pentru prea mulţi vizitatori, Cimitirul Vesel de la Săpânţă este o găselniţă; o curiozitate „simpatică”, o „haioşenie” demnă de consemnat în presa tuturor vremurilor, pentru ca, mai apoi, să-şi facă loc în topul cimitirelor „unice”, din lumea largă. Puţini sunt aceia care percep legătura tainică, transcendentală, a maramureşenilor contemporani, cu neînfricaţii lor înaintaşi, războinicii aşezaţi la nord de teritoriile Daciei, vremelnic ocupate de romani – dacii liberi. Potrivit istoriilor, împăratul roman Iulian Apostatul (361–363 d.H.) le-ar fi povestit contemporanilor una din zicerile împăratului Traian, cuceritorul Daciei. Iată ce spunea marele său înaintaş: “După ce am primit Imperiul, amorţit parcă şi dezlânat de-a binelea din pricina tiraniei care îl încătuşase multă vreme, precum şi de incursiunile geţilor, eu singur am cutezat să lovesc popoarele de dincolo de Dunăre şi i-am nimicit pe geţi, cei mai războinici ce-au fost vreodată, nu numai prin vlaga lor trupească, ci şi datorită celor care i-a convins Zalmoxis, zeul venerat la ei. Convinşi că nu mor niciodată, ci numai îşi schimbă lăcaşul, ei înfruntă moartea mai bucuroşi decât dacă ar porni într-o călătorie”.
În Prosport citim un interviu cu sportiva Cristina Neagu, după ce a cucerit Liga Campionilor. Cristina Neagu e, în sfârşit, o jucătoare împlinită. A pierdut două finale ale Ligii Campionilor în 2010 şi 2014, dar după cinci ani de chin, presăraţi cu accidentări şi eşecuri, Neagu a câştigat, în sfârşit, competiţia, după ce Buducnost s-a impus duminică, scor 26-22, cu Larvik. Cu 102 goluri, Neagu a devenit golghetera competiţiei din acest an, la egalitate cu Andrea Penezic. Trofeul l-a luat acasă, însă, Cristina Şase televiziuni au ţinut să o oprească pe Cristina Neagu imediat după ce a sărbătorit victoria din finala Ligii Campionilor cu Larvik. Apoi o altă mulţime de ziarişti maghiari, muntenegreni, norvegieni, dar şi români. Oboseala i se citea pe faţă, dar acceptă să discute cu plăcere cu fiecare. E vizibil mulţumită, poate uşor exuberantă. Dar cine nu ar fi după o asemenea finală? De fapt, după un asemenea sezon? Din 15 meciuri, Buducnost a câştigat 14 şi a remizat unul singur. Şi cine nu-şi dă seama că Neagu nu a fost o parte integrantă a echipei muntenegrene, poate fi considerat nebun. Până atunci, Neagu a reuşit un sezon fabulos, cu trofeul Ligii, dar şi cel de golgheter al turneului. ”În spatele succesului nostru e un sezon plin de muncă, plin de transpiraţie. Am muncit foarte mult în ultimul an, a fost foarte greu, ne-am pregătit din plin pentru aceste două zile, pentru acest Final 4. A fost, ieri, o victorie clară cu Vardar, la 10 goluri, iar cu Larvik am avut constant şapte-opt goluri. Cred că am controlat fără probleme acest meci…”, a declarat Cristina Neagu.
Din Hotnews aflăm că pictura murală de mari dimensiuni care care îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe în luptă cu dragonul, realizată în Piața Sfântul Gheorghe din Capitală, pe peretele unei clădiri, a fost acoperită sâmbătă, după ce Biserică Ortodoxă Română a făcut presiuni în acest sens. În semn de protest față de acest gest de cenzură, mai mulți artiști au realizat desene care ilustrează ce ar putea fi desenat pe peretele lăsat gol, imaginile fiind publicate pe pagină de Facebook a cunoscutului artist Dan Perjovschi. “Live crime scene. Just like ISIS but în the EU”, scriau, sâmbătă dimineață, cei de la Intersting Times Bureau drept descriere la imaginile care înfățișează dispariția treptată a picturii. Intersting Times Bureau este grupul care a inițiat și sprijinit financiar realizarea proiectului. În locul picturii acoperite va fi realizată o altă lucrare de către aceiași trei artiști. Pictura, semnată de câțiva artiști contemporani (Obie Platon, Irlo and Kero), se intitula “Sf. Gheorghe și Dragonul Jucăuș” și era o reinterpretare modernă a scenei în care, potrivit legendelor medievale, Sfântul Gheorghe ar fi omorât un balaur. Graffiti-ul a fost realizat în cadrul unui proiect de artă urbană, cu acordul proprietarului clădirii. În urma presiunilor făcute din considerente religioase, pictura va fi modificată, a declarat Iustin Moldovan, unul dintre coordonatorii lucrării, citat de Europa Fm, în urmă cu câteva zile. Consiliul Parohial al bisericii Sf. Gheorghe, situată în vecinătate, a cerut ștergerea picturii, spunând că atât preoții, cât și enoriașii s-au declarat jigniți de formă și semnificația picturii. Ei au cerut proprietarului clădirii să o șteargă sau să o modifice. “Mesajul este satanic și nu e normal să vedem diavolul pe pereți”, au motivat aceștia.
