"Papa Francisc nutreşte, evident, mult respect faţă de Dalai Lama, dar nu va primi niciun laureat al Nobelurilor pentru Pace. El va adresa un mesaj video participanţilor" la summit, a declatrat Ciro Debenettini, un adjunct al purtătorului de cuvânt al Vaticanului, fără să ofere alte explicaţii. Eforturile apropierii Sfântului Scaun de China, extrema susceptibilitate a Beijingului pe această temă şi riscul unor măsuri de retorsiune vizând libertăţile catolicilor din China stau la baza deciziei Vaticanului de a nu-l primi pe Dalai Lama, au confirmat surse diplomatice preluate de AFP.
Papa acordă o mare importanţă dialogului interreligios, iar relaţia cu budismul urmează să fie una dintre temele viitoarei sale vizite în Sri Lanka, în perioada 12-14 ianuarie.
Ultima întâlnire a unui papă cu Dalai Lama a fost audienţa privată acordată de către Papa Benedict al XVI-lea, în octombrie 2006.
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în urmă cu 25 de ani, Dalai Lama este evitat de un număr tot mai mare de cancelarii grijulii să menajeze China şi pare tot mai izolat în exilul său indian.
Sfântul Scaun încearcă să obţină stabilirea unor relaţii "depline" cu China şi cere ca autorităţile chineze să acorde în schimb o libertate reală de cult în ţară, în special micii minorităţi catolice, şi să lase Vaticanul să desemneze episcopii. În vizita pe care a efectuat-o în Coreea de Sud în august, Jorge Bergoglio şi-a manifestat interesul pentru normalizarea relaţiilor cu Beijingul în vederea dezvoltării catolicismului în China.
Subiecte de fricţiune există, de asemenea, în actualitatea recentă. În ultimele luni, mişcarea democratică de la Hong Kong a fost puternic susţinută de catolici locali, cardinalii lor şi episcopi numiţi de Roma, scrie Mediafax.
Statutul Hong Kong-ului permite o libertate religioasă importantă. China comunistă a lui Mao a rupt legăturile cu Sfântul Scaun în 1951. De la Revoluţia Culturală, o perioadă de persecutare puternică a creştinilor chinezi, relaţiile s-au mai ameliorat.
În opinia unor experţi, în China trăiesc aproximativ 12 milioane de catolici, dintre care majoritatea în congregaţii care sunt obediente faţă de Asociaţia Patriotică a Catolicilor chinezi, aflată sub control oficial. Alţii fac parte din biserici numite "clandestine", loiale Vaticanului.
Principalul subiect de dispută este consacrarea episcopilor. În opinia Chinei, renunţarea la consacrare ar însemna să-şi submineze în mod public "suveranitatea" politică, cu atât mai mult cu cât Beijingul se teme de influenţa unor idei importate din Occident de către catolici şi protestanţi.
