Viaţa din epoca modernă este din ce în ce mai complexă, iar creşterea şi dezvoltarea unui copil reprezintă o adevărată provocare pentru mulţi părinţi.
Părinții vor să apeleze tot mai des la ajutorul unui specialist, însă, din nefericire, aceștia nu prea există.
În acest context, Asociația de Cercetare, Consiliere și Psihoterapie Integrativă organizează, în premieră, în perioada 18-19 martie 2017, la Timișoara, un program de formare profesională pentru psihologi și medici, care au posibilitatea de a obţine Certificatul European pentru Psihoterapia Copilului. Cursurile de formare, care au o durată de 2 ani şi 6 luni, sunt acreditate de Colegiul Psihologilor din România (COPSI) şi de Asociaţia Europeană Interdisciplinară pentru Terapie cu Copii şi Tineri (EITACYP) – unul dintre cele mai mari foruri europene pentru pregătirea profesională a psihologilor.
Proiectul educaţional este împărţit în 18 module, pentru a pregăti specialişti pentru toate stadiile de dezvoltare mentală, psihică şi cognitivă a copiilor şi adolescenţilor şi pentru toate problemele cu care aceştia se confruntă în decursul anilor. Totodată, psihoterapeuții români vor învăţa cum să gestioneze relaţiile cu copii care au dezvoltat tulburări de comportament – de la cele mai puţin grave (dependența de jocuri și internet, tulburări de conduită, tulburări de atașament) la cele mai grave (dependenţa de droguri şi alcool, abuzurile fizice, sexuale şi stresul post-traumatic etc.) – sau cum să le ofere sprijin în cazul tranziţiilor majore în viaţă (plasarea în familii surogat, doliu, divorţul părinţilor etc.).
Tot mai mulți minori au nevoie de ajutor
Președintele Asociației de Cercetare, Consiliere și Psihoterapie Integrativă şi coordonatorul programului de formare, dr. Oana Maria Popescu, a declarat pentru „România liberă“ că, în ultimii ani, din ce în ce mai mulţi copii români au nevoie de asistenţă psihologică, fiind vorba de aproape 20-30% din totalul populaţiei juvenile a României. Specialistul susţine că există o serie de abordări psihoterapeutice la această categorie de pacienţi, cele mai eficiente fiind terapia prin joc, desen sau poveşti, psihoterapia integrativă, precum şi hipnoterapia copilului.
“Până de curând, România nu a reuşit să specializeze, la standardele Uniunii Europene, suficienţi experţi în psihoterapia copiilor şi adolescenţilor. Din păcate, ţara noastră se află la coada clasamentului U.E. privind numărul de specialişti pregătiţi la standarde europene pentru psihoterapia copilului şi adolescentului. Graţie acestui parteneriat pe care l-am creat cu Asociaţia Europeană Interdisciplinară pentru Terapie cu Copii şi Tineri, am reuşit să aducem acest program de formare şi în România, cu scopul de a suplini acest gol pe care îl avem. Există o cerinţă mare în piaţă, părinţii au mare nevoie de specialişti, care să îi ghideze prin deja complicatul traseu pe care şi-l croiesc copiii şi adolescenţii. Ne dorim ca la finalizarea acestui proiect educaţional să reuşim să certificăm, la standarde europene, cel puţin 100 de psihoterapeuți, pe care să-i plasăm în piaţă şi care să aducă un plus de valoare în relaţia părinte-copil”, precizează dr. Oana Maria Popescu.
Sprijin din Marea Britanie și Croația
Echipa de formatori este una mixtă, aceștia fiind atât din România, cât și din două ţări europene: Oana Maria Popescu, Loredana Ileana Vîșcu, Silvia Georgiana Gane, Adriana Oachiș, Gabriel Balaci (România), Tina Peraica (Croaţia) şi Joana Hewitt-Evans (Marea Britanie).
Numeroase cercetări realizate de-a lungul timpului au demonstrat că încă din primele ore bebeluşul are o viaţă psihică intensă care va marca toate relaţiile sale interpersonale pe parcursul vieţii. Fiecare etapă de dezvoltare din viaţa copilului are un rol esenţial în dezvoltarea cognitivă şi emoţională, reuşitele şi insuccesele având nevoie de înţelegere şi suport din partea părinţilor şi a profesorilor, dar şi de asistenţă de specialitate.
Principalele probleme la copii şi adolescenţi:
– dificultăți de învățare, lipsa interesului pentru școală, randament școlar scăzut, absenteism şi abandon școlar;
– tulburări de limbaj şi de atenţie;
– dificultăți de comunicare și relaționare;
– relații conflictuale cu părinții, frații sau colegii de şcoală;
– tulburări de anxietate (anxietate generalizată, anxietate de performanţă, fobii, stres post-traumatic, tulburare obsesiv-compulsivă);
– conduite agresive, nervozitate, violență, furt, minciună, fugă de acasă;
– izolare, timiditate excesivă, stimă de sine scăzută;
– stări depresive, tentativă de suicid;
– dependențe (alcool, tutun, droguri, jocuri video, jocuri de noroc);
– tulburări de somn;
– tulburări ale comportamentului alimentar;
– probleme afective și sexuale.
