Câteva sute de ardeleni și bănățeni, din Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș, din eparhiile greco-catolice de Oradea, de Cluj-Gherla, de Lugoj și de Maramureș, precum și din Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia și de Diecezele Romano-Catolice de Satu Mare, Oradea și Timișoara, vor participa la un adevărat pelerinaj la Roma. Din fiecare episcopie vor pleca minimum 50 de persoane.
Credincioșii catolici de ambele rituri din Transilvania și Banat vor participa la ceremonia de sanctificare a Fericiților Papi Ioan al XIII-lea și Ioan-Paul al II-lea. Practic, ei vor ajunge duminică, la Vatican, unde cei doi papi vor fi declarați sfinți ai Bisericii Universale. Papa Francisc a introdus o inovație în procesul de sanctificare a Papei Ioan al XIII-lea și a promulgat decretul prin care el este declarat sfânt fără să mai aștepte confirmarea unui miracol săvârșit prin intermediul acestuia. În mod curent, un Fericit al Bisericii Catolice trebuie să mijlocească un miracol, atestat ca atare de către o comisie de savanți, înainte de a fi declarat sfânt. Papa Ioan al XIII-lea a deschis Conciliul Vatican II, însă nu a trăit pentru a vedea încheiate lucrările Conciliului, misiune care i-a revenit succesorului său, Papa Paul al VI-lea. Conciliul Vatican II a adus reconcilierea istorică dintre Biserica Catolică și Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui.
Papa Ioan-Paul al II-lea a fost primul papă polonez din istorie. Legăturile sale cu România sunt multiple. Străbunicul său, Bartolomej Wojtyla, atestat istoric în anul 1788, era de origine română. La rândul său, Papa Ioan-Paul al II-lea este văzut drept un restaurator al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. De asemenea, el este primul papă care a vizitat vreodată România, în anul 1999.
Papa Ioan-Paul al II-lea va fi declarat sfânt în această duminică
