Schimbarea la Față are, pe lângă dimensiunea general valabilă, și semnificația hramului catedralei eparhiale și pe cea a aniversării înscăunării episcopului în funcție.
Schimbarea la Față are o triplă semnificație pentru greco-catolicii clujeni. Împreună cu ortodocșii, romano-catolicii și ceilalți greco-catolici din țară, ei serbează momentul când Mântuitorul Isus Cristos, aflat pe Muntele Tabor, împreună cu apostolii Petru, Iacob și Ioan, și-a arătat dimensiunea divină. Ucenicii săi l-au văzut transfigurat, în haine albe ca zăpada, în timp ce stătea de vorbă cu doi dintre cei mai importanți prooroci ai Vechiului Testament, Moise și Ilie. Însă Schimbarea la Față, serbată în fiecare an la 6 august, este și hramul catedralei Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla. Biserica de pe Bulevardul Eroilor a fost construită în intervalul 1775-1779, la dorința împărătesei Maria Tereza. Inițial, ea a servit drept lăcaș de cult pentru mănăstirea franciscanilor minoriți, romano-catolici. Însă în anul 1924, Papa Pius al XI-lea a decis să doneze biserica greco-catolicilor. Cardinalul Iuliu Hossu a decis transferarea sediului Eparhiei de Gherla la Cluj. Biserica Schimbarea la Față a primit rangul de catedrală, iar cea din Gherla a devenit con-catedrală. În anul 1948, catedrala a fost confiscată și dată în administrarea Bisericii Ortodoxe Române, iar în anul 1998, după opt ani de procese, greco-catolicii au reușit să recupereze lăcașul de cult. În anul 2002, aici a avut loc ceremonia de înscăunare în funcția de episcop eparhial a PS Florentin Crihălmeanu. El fusese hirotonit episcop anterior, în anul 1997, de către Sfântul Papă Ioan-Paul al II-lea. PS Florentin Crihălmeanu a fost, vreme de cinci ani, episcop titular de Sili și auxiliar al Eparhiei de Cluj-Gherla.
Semnificații populare
Dincolo de dimensiunea religioasă, în Transilvania și Banat, Schimbarea la Față are și o semnificație populară. În zonele de câmpie, oamenii duc în biserică, pentru a fi sfințite, semințele de grâu care urmează să fie puse în pământ la toamnă. În zonele de deal, oamenii duc în biserică fructele din recolta de vară, ca să fie binecuvântate, iar apoi împărțite săracilor. În zona de munte, această sărbătoare marchează, practic, începutul toamnei. Etnologii spun că, în mod tradițional, oamenii trebuiau să finalizeze până la această dată cositul și strânsul fânului.
