Fostul premier polonez Donald Tusk i-a succedat belgianului Herman van Rompuy la preşedinţia Consiliului European al liderilor UE, luni, şi a promis un leadership solid în materie de politică externă şi o „hotărâre fără milă“ de a pune capăt crizei economice a Europei. El a primit de la predecesorul său un clopoţel, simbolul noii sale funcţii. Abia instalat, noul preşedinte al CE s-a exprimat asupra situaţiei din Ucraina şi, după o convorbire cu preşedintele Barack Obama, cei doi lideri au lansat un mesaj Rusiei, cerându-i lui Putin să-şi retragă trupele din Ucraina.
Este o preluare de funcţie ce poate fi calificată drept fermă. O intrare ce contrastează cu discreţia predecesorului său, Herman van Rompuy, în special în probleme diplomatice. Câteva ore după ce a intrat în posesia noului birou, preşedintele Consiliului European a lansat un mesaj clar, Donald Tusk cerând Rusiei să îşi recheme soldaţii prezenţi pe teritoriul ucrainean şi să elibereze ostaticii. El a cerut, de asemenea, Moscovei să înceteze furnizarea echipamentelor militare rebelilor pro-ruşi şi să ia măsuri ca OECD să-şi poată continua misiunea. Poziţia lui Tusk în sine nu este o surpriză având în vedere că, în calitate de premier al Poloniei, a adoptat întotdeauna în UE un discurs ferm faţă de Kremlin. Într-un anume mod, Varşovia a devenit vocea adepţilor unei linii politice dure faţă de conflictul din Ucraina. „Vin la Bruxelles dintr-o ţară care crede profund în ceea ce semnifică Europa“, declara Tusk la 31 august, în seara zilei când a fost nominalizat.
Cu preşedintele american nu a abordat doar situaţia din Ucraina ci şi tratatul transatlantic, aflat în curs de negociere, Tusk şi Obama fiind de acord că acest tratat nu este doar un document comercial, este „expresia unui parteneriat geostrategic“. Astfel, Donald Tusk a evidenţiat atlantismul său şi viziunea economică. În timpul convorbirii telefonice, preşedintele Consiliului European a dorit să arate direcţiile pe care doreşte să le imprime mandatului său.
Născut la 22 aprilie 1957 la Gdansk, unde a fost lansat sindicatul Solidaritatea şi provenit din aceeaşi mişcare care a dus la căderea sistemului comunist în Polonia în 1989, Donald Tusk a fost şapte ani în fruntea unui Executiv de centru-dreapta. A fost primul şef al unui guvern polonez de după căderea comunismului şi a fost reales în acea funcţie pentru un al doilea mandat şi a susţinut întotdeauna întărirea instituţiilor europene.
Direcţiile mandatului
Fostul premier polonez s-a declarat „puţin nervos“ în momentul în care s-a exprimat în engleză pentru a aduce omagiu predecesorului său şi a defini priorităţile mandatului său. „În aceste timpuri dificile, Europa are nevoie de succes şi pentru mine asta înseamnă patru lucruri: protejarea valorilor sale fundamentale, libertatea, solidaritatea şi contracararea a ceea ce ameninţă din interior şi din exterior“. Un avertisment lansat premierului britanic, David Cameron, care a dorit un plan pentru limitarea afluxului de imigranţi veniţi în Marea Britanie din restul ţărilor UE. „Avem nevoie de o hotărâre fermă pentru a pune capăt crizei economice. Este responsabilitatea noastră să finalizăm Uniunea economică şi monetară. Şi, în al treilea rând, Europa trebuie să fie forte pe scena internaţională. Trebuie să-şi securizeze frontierele şi să susţină ţările din vecinătate care îi împărtăşesc valorile“, a declarat Tusk cu referire clară la Ucraina. „Al patrulea punct priveşte relaţiile dintre UE şi SUA, coloana vertebrală a comunităţii democraţiilor şi anul care vine va fi crucial“, a concluzionat preşedintele CE făcând aluzie la negocierile unui foarte controversat acord de liber-schimb între cele două puteri comerciale care suscită obiecţii de ambele părţi ale Atlanticului. „Avem şi inamici, nu numai eurosceptici. Politica s-a reîntors spre Europa, istoria a revenit. În acest moment avem nevoie de leadership şi de unitate politică“, a mai declarat Tusk la ceremonia de ins-talare în funcţie.
Bilanţ la NATO
La Bruxelles, miniştri de Externe ai membrilor NATO au făcut bilanţul unui an „de crize şi conflicte“ în vecinătatea directă, în Ucraina, în Irak şi în Siria. „2014 a fost un an de agresiune, crize şi conflicte“ a rezumat secretarul general al Alianţei nord-atlantice, Jens Stoltengerg, în timp ce şefii diplomaţiilor au abordat conflictul din estul ucrainean, ameninţările violente ale jihadiştilor în Irak şi Siria, dar şi retragerea definitivă a trupelor de luptă aliate din Afganistan după 13 ani de prezenţă occidentală. În 2015, aliaţii vor continua să pună în lucru măsurile luate pentru asigurarea ţărilor baltice şi Poloniei, îngrijorate de agresivitatea rusă. Marţi, Stoltenberg a cerut încă odată Rusiei să „retragă trupele din Ucraina“ şi „să înceteze să furnizeze separatiştilor echipamente militare, tancuri şi soldaţi.
