Revista Foreign Policy anunța într-un articol intitulat „La coada clasei“ că așa-numita Comunitate a Democrațiilor, un grup de 106 state dedicate valorilor democratice, a demarat luna trecută demersurile de excludere a Ungariei din Consiliul de guvernare.
Când subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, Victoria Nuland, acuza recent deriva antidemocratică din Ungaria și corupția din România, guvernele de la Budapesta și București au luat-o ca pe o glumă și au indicat unul spre celălalt ca fiind ținta diplomatului american. Vineri, când însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Budapesta a anunțat că zece dintre apropiații prim-ministrului Viktor Orban au fost trecuți pe lista neagră a persoanelor indezirabile pe pământ american, ungurii încă au luat-o ca pe o glumă. Cel puțin așa a declarat liderul grupului parlamentar al Fidesz, Antal Rogan, duminică seară la televiziune, unde a afirmat că Orban nu a reacționat încă oficial la decizia americană „pentru că și el încearcă, la rândul lui, să își dea seama dacă este o glumă sau nu” și i-a somat pe americani să producă dovezile care au stat la baza interdicției. În caz contrar, avertiza liderul Fidesz, „este imposibil să nu tragem concluzia că este vorba despre o provocare”, în sensul că guvernul Statelor Unite lansează „provocări” la adresa Ungariei.
Liderul parlamentar al partidului lui Orban pare să trăiască în secolul al 19-lea, dar același lucru este valabil și pentru ministrul de Externe al guvernului de la Budapesta, Peter Szijjarto, care a cerut Washingtonului „deschidere și transparență” în această chestiune, cu alte cuvinte, să le dea americanii lor, ungurilor, în mod „deschis și transparent” tot ce știu despre cei vizați. Același Szijjarto a avertizat că Ungaria nu va da nimic la schimb în momentul în care a anunțat că guvernul ungar nu va declanșa o anchetă privind acuzațiile de corupție aduse de americani.
Excluși din clubul democratic
Gluma a început deja să se îngroașe. Potrivit Foreign Policy, Comunitatea Democrațiilor a inițiat încă de acum o lună demersurile de excludere a Ungariei din Consiliul de Guvernare, un gest aparent simbolic, dar care va izola și mai mult Ungaria în rândul țărilor democratice și nu va rămâne fără consecințe pentru că, scrie revista americană, acest lucru „va însemna o recunoaștere internațională a faptului că Ungaria nu mai este o democrație”. Dacă avem deja o primă reacție americană, va urma, în mod necesar, și reacția europeană. Acuzațiile aduse Ungariei lui Orban se concentrează în formula „putinizarea Ungariei” sub care sunt subsumate modificarea arbitrară a Constituției în sensul subminării statului de drept, separației puterilor și întăririi puterii Guvernului central, reducerea dramatică a libertății presei și prigoana declanșată împotriva organizațiilor non-guvernamentale care nu depind de finanțarea Guvernului de la Budapesta.
Comunitatea Democrațiilor este un grup de 106 state care au aderat în anul 2000 la Declarația de la Varșovia privind valorile democratice și s-a constituit din inițiativa secretarului de stat Madeleine Albright ca răspuns la anomaliile antidemocratice care aveau și încă mai au loc în cadrul organismelor ONU. O alianță a democrațiilor ar fi trebuit să opună un front comun democratic acestor anomalii. Comunitatea are un Consiliu de guvernare format de 26 de state, printre care se numără Ungaria, dar și România, Suedia, Finlanda sau… Mali, țară care a fost exclusă și reprimită. Dacă Mali poate face parte din acest organism, iar Ungaria nu, semnalul transmis va fi cât se poate de „transparent”, exact așa cum își dorește șeful diplomației de la Budapesta.
Lecția pentru România
Cu o săptămână în urmă, la conferința Forumului 2000, un organism de dezbatere democratică inițiat de fostul președinte al Cehiei, Vaclav Havel, fostul ministru de Externe ceh, Karel Schwarzenberg, a apreciat că „Europa a obosit de democrație” și de aceea populația și presa sunt fascinate de modele autoritare ca ale lui Putin sau Orban și nu sunt atrase de oameni politici precum cei din Austria sau România, care sunt „gri și plicticoși”.
Așa plicticoși cum sunt politicienii de la București, ei sunt însă și periculoși. Victor Ponta a afirmat ieri că a primit semnale că România este considerată un factor de stabilitate în regiune, dar tot ieri a venit știrea că Hrebenciuc i-a cerut lui Dan Șova să treacă Legea amnistiei și grațierii.
