Doi poliţişti au fost ucişi şi alţi 100 au fost răniţi, luni, de grenade lansate în faţa Parlamentului din Kiev de manifestanţi naţionalişti care protestau contra adoptării unei legi privind autonomia teritoriilor pro-ruse din Est.
A doua zi după confruntările de la Kiev între manifestanţii extremei drepte şi forţele de ordine din faţa Parlamentului, ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a anunţat decesul celui de-al doilea poliţist în urma rănilor provocate de explozia unei grenade. Primul fusese ucis, luni, de o schijă care i-a intrat în inimă. Manifestanţii s-au reunit, luni, la apelul diverselor partide naţionaliste şi de extremă dreapta, pentru a-i exprima nemulţumirea faţă de adoptarea unui proiect de lege controversat, care oferă mai multă autonomie teritoriilor din estul ţării aflate sub controlul rebelilor pro-ruşi. Ei au denunţat un text pe care îl califică „anti-ucrainean” şi „pro-Putin”, dar manifestaţia de protest a degenerat rapid, dând loc la confruntări violente. În total, 130 de răniţi au fost trimişi în diverse spitale din capitala ucraineană şi printre ei figurează şase poliţişti aflaţi încă în stare gravă. Preşedintele Petro Poroşenko a vizitat, ieri, răniţii, şi a promis pedepsirea celor vinovaţi de aceste violenţe.
Este pentru prima oară de la revolta proeuropeană din Piaţa Maidan, din iarna anului 2013-2014 care a dus la căderea preşedintelui pro-rus, Viktor Ianukovici, când capitala Ucrainei este teatrul unor astfel de violenţe. Confruntările au suscitat vii preocupări la Washington şi Bruxelles – susţinătorii clasei politice aflată la putere la Kiev din primăvara anului trecut – dar şi la Moscova, acuzată de occidentali că susţine rebelii separatişti din Donbas.
Nemulţumiri
Autorităţile ucrainene au anunţat arestarea a 30 de suspecţi, printre care un militant al partidului Svoboda, suspectat că a lansat o grenadă în faţa intrării în Parlament.
Reforma la originea acestor proteste priveşte problema autonomiei „republicilor populare” autoproclamate în Doneţk şi Lugansk, o problematică aflată în centrul acordurilor de pace Minsk 2, care ar trebui să determine încetarea conflictului armat care a făcut peste 6.800 de morţi. Pentru mulţi naţionalişti, acest proiect de lege reprezintă abandonarea acestor teritorii în mâinile rebelilor. Opozanţii proiectului de lege s-au manifestat zgomotos chiar în şedinţa Parlamentului, zeci de deputaţi ai Partidului radical, membru al coaliţiei, au strigat că proiectul este o trădare care dă teritorii Rusiei şi au blocat pentru scurt timp podiumul oratorilor. Poroşenko se află sub presiunea aliaţilor occidentali ai Kievului pentru instituirea reformelor controversate, considerate ca un mijloc de a pune capăt conflictului armat în Ucraina de est. Poroşenko se pregăteşte şi pentru aducerea în Parlament a altor prevederi din Acordurile Minsk 2 şi pentru alegeri locale la finele anului.
Cu toate acestea, contrar aşteptărilor separatiştilor, reforma nu confirmă definitiv statutul de semi-autonomie a teritoriilor aflate sub controlul lor. Proiectul de lege urmează să fie votat în a doua lectură la o dată care încă nu a fost stabilită, de această dată cu o majoritate de două treimi din cei 450 de deputaţi, o bară care s-ar putea dovedi dificil de trecut.
