13.6 C
București
marți, 30 aprilie 2024
AcasăSportCum este descrisă activitatea DNA în noul raport MCV

Cum este descrisă activitatea DNA în noul raport MCV

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, miercuri, că raportul Comisei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV),  remarcă rezultatele „impresionante” pe care instituţia le-a înregistrat în identificarea şi combaterea corupţiei la nivel înalt şi local. Mai mult,  creşterea numărului de sesizări din partea populaţiei ilustrează o consolidare a sprijinului public de care beneficiază DNA.

Cu toate acestea, DNA precizează, într-un comunicat remis redacţiei, că raportul MCV reia observaţia care vizează răspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA pentru ridicarea imunității unor parlamentari. În raport se arată că răspunsurile “sunt lipsite de criterii obiective, neexistând o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri”.  Astfel, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari, în 2015.

Citeşte şi: Parlamentul României este CRITICAT în noul raport MCV. Reacţia ministerelor

În ceea ce priveşte trimiterea in judecată, DNA transmite că în 2015 a trimis în judecată peste 1.250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. Mai mult, și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane euro.

“Combaterea practicilor de corupție în sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA și pentru autoritățile judiciare. Numărul de cazuri scoase la iveală a crescut în ultimii ani și sistemul judiciar a arătat din ce în ce mai mult că dorește să demonstreze că are standarde înalte de integritate”, precizează sursa citată.

În ceea ce priveşte corupția la nivel local,  raportul precizează că începând cu anul 2013, numărul total de funcționari locali trimiși în judecată pentru corupție se ridică la aproape 100 de primari, peste 20 de președinți ai Consiliilor județene și zeci de alți funcționari locali, potrivit comunicatului de presă.

Citeşte şi: Raluca Prună: Raportul MCV marchează un progres în domeniile ce ţin de sistemul judiciar

În ceea ce priveşte finalizarea în instanţe, DNA arată că “rezultatele solide au inclus atât punerea sub acuzare cât şi soluționarea, cu regularitate, al unor cazuri de corupţie la nivel înalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arată că, și în cauzele în care există un mare număr de martori și probe complexe, judecătorii ICCJ – instanţa la care ajunge o mare parte a dosarelor anticorupţie – au depus eforturi susținute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor părților. Durata procedurilor s-a menținut, de asemenea, relativ scurtă: majoritatea cauzelor finalizate au fost înregistrate în 2014 și 2015″.

Mai mult, raportul MCV precizează că Direcţia Naţională Anticorupţie “este considerată a fi una dintre instituţiile cheie în ceea ce privește consolidarea credibilității și a profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide”.

Raportul concluzionează că „menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției; legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.”

Citește și: Guvernul României salută recomandările din noul raport MCV

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderării României la Uniunea Europeană în 2007. Începând cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de România și au căutat să ajute la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice, în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției.

În raportul MCV publicat, miercuri, la Bruxelles, experții Comisiei Europene fac 14 recomandări pentru autoritățile judiciare din România. Raportul avertizează că anul 2016 este foarte important pentru România și menționează, în acest context, problemele pe care le au o serie de parlamentari români. Printre altele, aceștia sunt criticați pentru conflictul de interese existent între funcțiile lor politice și activitațile din sfera economică.

Cele mai citite

Ursula von der Leyen ar putea interzice TikTok dacă ar obține un nou mandat în fruntea Comisiei Europene

Candidatul Partidului Popular European (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene şi actualul preşedinte al acestei instituţii, Ursula von der Leyen, a declarat luni că nu...
Ultima oră
Pe aceeași temă