13.6 C
București
marți, 30 aprilie 2024
AcasăSportFormula 1Cutremur în Justiție. Tentativă de fraudare a examenului pentru funcții la Craiova

Cutremur în Justiție. Tentativă de fraudare a examenului pentru funcții la Craiova

Președintele Curții de Apel Craiova, Mihaela Elisabeta Cotora, ajutată de alți judecători subordonați, ar fi încercat, în 2013, să își instaleze doi apropiați în funcția de vicepreședinte la instanța pe care o conducea și pe care ar fi vrut să o controleze. Metoda ar fi fost influențarea membrilor comisiei de examen pentru promovare în funcții de conducere a magistraților, deşi membrii comisiei sunt desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numele lor este secret tocmai pentru a se evita traficul de influență sau presiunile. 

România liberă a intrat în posesia unor documente care fac o radiografie a scandalului necunoscut opiniei publice până acum.

Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat  cercetările chiar în timpul evenimentelor și, ulterior, a început urmărirea penală față de președintele Curții de Apel Craiova Mihaela Cotora și față de alte persoane. După începerea urmăririi penale, cei vizați au încercat să obțină informații chiar din interiorul DNA, încercări monitorizate de anchetatori. De asemenea, s-ar fi  întâlnit – întâlniri monitorizate -, cel mai probabil pentru a se pune de acord cu ce vor declara la DNA, se mai consemnează în documente.

În paralel, procurorii au sesizat și Inspecția Judiciară, care a demarat, de asemenea, verificări în vederea aplicării unor sancțiuni disciplinare.

Raportul Inspecției Judiciare figurează, astăzi, pe agenda dezbaterilor de la CSM, care va stabili dacă judecătorii Mihaela Cotora și colaboratorii ei au săvârșit abateri disciplinare.

Cum s-a încercat influențarea comisiei de examen

În august 2013, CSM a decis să scoată la concurs mai multe funcții de conducere la judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din țară. Concursul, planificat pentru luna noiembrie 2013, consta în depunerea proiectului de management, testarea psihologică, susținerea proiectului în fața comisiei de examen în cadrul unui interviu și ultima probă, test scris.

Potrivit legii, comisia de examen este formață din patru judecători – doi de la Înalta Curte de Casație și Justiție, doi de la Curțile de Apel -, doi specialiști în management și un specialist în comunicare. Numirea lor este făcută de CSM, iar numele membrilor comisiei este secret până la începerea examenului, așa cum am precizat mai sus, pentru a se evita tentativele de trafic de influență sau presiunile în favoarea unor anumiți candidați.

Pentru Curtea de Apel Craiova s-au scos la concurs două funcții de vicepreședinți, pentru care s-au înscris patru candidați. Dintre cei patru, președintele Curții Mihaela Cotora îi prefera numai și numai pe Gabriel Comănescu și Robert Condurat.

Pentru a-și putea instala favoriții, potrivit documentelor, Cotora ar fi reușit, prin apropiații ei din CSM, să afle numele judecătorilor din comisie și apoi ar fi încercat, direct sau prin intermediar, să-i influențeze pentru ca protejații ei să câștige funcțiile.

Peripețiile din parcări ale președintei CA Craiova

În dosar sunt descrise  peripeții ale Mihaelei Cotora pentru a lua legătura cu membrii comisiei. Ea ar fi fost ajutată de alţi doi judecători, Ibiza Constantin, de la Curtea de Apel Craiova, și Corneliu Popescu, vicepreședintele Tribunalului Mehedinți.

Spre exemplu, preşedintele Curţii de Apel Craiova ar fi așteptat în mașină, în parcarea Înaltei Curți, în speranța că mesagerul ei, judecătorul Ibiza, va obține o întâlnire cu un judecător de la instanța supremă – membru al comisiei de examinare.

În aceeași zi, Mihaela Cotora ar fi așteptat și în parcarea Curții de Apel București pentru o întâlnire cu  alți doi membri ai comisiei de concurs. De astă data mesagerul ei ar fi fost judecătorul Corneliu Popescu.

Potrivit unei note din dosar,  “(…) Popescu Corneliu i-a precizat (…), membru supleant în comisia de examen, că doamna Cotora se află în mașină, în parcarea aferentă sediului CA București, și că are rugămintea sprijinirii unor candidați agreați de aceasta, la concursul pentru ocuparea unor funcții de conducere, context în care dorește să o viziteze și pe doamna președintă (…), care era, de asemenea membră în comisia de examinare.”

Proiecte copiate, repetiții pentru examen, note mici

După contactarea membrilor judecători din comisia de concurs, Mihaela Cotora și-ar fi continuat demersurile pentru ca preferații ei să câștige.

Aceasta le-ar fi dat favoriților săi, judecătorii Condurat și Comănescu, două proiecte de management și ar fi simulat cu ei prezentările, exersând variante de întrebări și răspunsuri posibile.

În data de 20 noiembrie 2013, Condurat și Comănescu au susținut proba interviului în cadrul căruia și-au prezentat proiectele de management (cele repetate cu Mihaela Cotora). După probă, i-au transmis preşedintei Curţii de Apel Craiova că rezultatul nu este cel scontat, acuzând exigența membrilor comisiei.

CSM, “împins” să blocheze concursul. Fără succes

Cum examenul părea a fi fi ratat de cei doi judecători, Mihaela Cotora s-ar fi deplasat la București, la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a bloca continuarea concursului.

În paralel, subordonatul ei, judecătorul Dan Spânu de la Curtea de Apel Craiova, care era în același timp și vicepreședintele Asociației Magistraților din România, a dat un interviu într-o publicație online, unde a acuzat nereguli și chiar vendete. A lansat acuzațiile cu toate că nu a participat la concurs pentru a cunoaște direct detaliile. Coincidență, dintre membrii  comisiei de examen, vicepreședintele AMR Dan Spânu  i-a acuzat tocmai pe magistrații care au rezistat rugăminților Mihaelei Cotora de a-i ajuta favoriții.

De asemenea, judecătorul Spânu a depus o sesizare și la CSM. Scopul ar fi fost  blocarea/anularea concursului. Prin judecătorii Adrian Bordea și Alexandru Șerban, membri CSM,  s-a reușit chiar trecerea pe ordinea de zi a Consiliului a subiectului “discutarea nemulțumirilor” unor candidați, nemulțumiri legate de "comportamentul", exigența exagerată la proba orală (a interviului și prezentării proiectului de management) a unor membri din comisia de examen  Demersurile Mihaelei Cotora la CSM ar fi fost susținute și de către vicepreședintele AMR, Dan Spânu, se susține în actele dosarului.

Era pentru prima data când, în plin examen (urmau testele scrise), CSM punea pe ordinea de zi sesizări referitoare la eventuale nereguli la proba orală. Potrivit normelor, contestațiile sunt analizate după concurs. Cu toate că a pus pe ordinea de zi discutarea nemulțumirilor exprimate de unii candidați, în principal prin vicepreședintele AMR, Dan Spânu, CSM nu a blocat examenul.

Rezultatele examenului au fost catastrofale pentru favoriții preşedintei Curţii de Apel Craiova: judecătorii Robert Condurat și Gabriel Comănescu au obținut note între 5 și 6, iar rivalii lor – peste 8 și peste 9.

Surpriza de după examen

Ce nu știau atunci actorii implicați în eforturile Mihaelei Cotora de a-și promova preferații pe funcții era că DNA obținuse deja  mandate de monitorizare/interceptare de la judecător și că a urmărit/înregistrat absolut toate mișcările și dialogurile actorilor implicați. Rezultatele monitorizărilor au fost consemnate în documente oficiale.

Citațiile la DNA i-au luat prin surprindere pe Miharela Cotora şi pe judecătorii care ar fi ajutat-o, Ibiza Constantin  și Corneliu  Popescu. La dosar, spre exemplu, există monitorizarea tentativei judecătorului Corneliu Popescu (vicepreședinte la Tribunalul Mehedinți)  de a afla de la un grefier DNA amănunte despre dosarul în care au fost citați pentru audieri. Grefierul "provenea" de la Tribunalul Mehedinți, unde Corneliu Popescu era vicepreședinte, spun surse CSM. 

În afară de explicațiile pe care Mihaela Cotora și judecătorii Ibiza și Popescu le-au dat și, probabil, le vor mai da la DNA, Inspecția Judiciară a propus sancțiuni disciplinare, care vor fi discutate pe 16 decembrie 2015 de membrii CSM din secția de judecători. Dacă nu se face vreo solicitare de amânare.

Puncte de vedere

Am încercat să aflăm de la Mihaela Cotora, președinta Curții de Apel Craiova,  de ce a ținut atât de mult ca judecătorii Condurat și Comănescu să fie vicepreședinți, dar a refuzat să comenteze, trimițându-ne la biroul de presă, chiar dacă era vorba de faptele ei independente de activitatea Curții pe care o conduce.

Judecătorul Corneliu Popescu, suspectat de mărturie mincinoasă, ne-a declarat că nu se consideră vinovat. "Nu am săvârșit niciun fel de faptă dintre cele consemnate în Raportul Inspecției Judiciare sau în dosarul DNA" ne-a declarat vicepreședintele Tribunalului Mehedinți. 

Dan Spânu, judecător la Curtea de Apel Craiova și vicepreședinte al Asociaţiei Magistraţilor din România la data evenimentelor, ne-a declarat că nu se simte vinovat, argumentul fiind și decizia Inspecției Judiciare de a nu-l propune spre sancționare.

Adrian Bordea și Alexandru Șerban au refuzat să comenteze evenimentele, cu motivarea că există pe rol o acțiune disciplinară și că, dacă și-ar expune punctul de vedere, s-ar antepronunța.

Nu este pentru prima dată când Justiția este zguduită de fraudarea examenelor de promovare pe funcții de conducere la instanțe. DNA a dislocat o puternică rețea de vânzare a subiectelor de examen, formată din fostul adjunct al procurorului general al României, Virginia Ghiță, și alți șase magistrați. Membrii rețelei au fost condamnați definitiv, în 2014, la închisoare cu executare.

Acest articol este proprietatea site-ului www.romanialibera.ro. Este interzisă republicarea conținutului acestui articol în lipsa unui acord din partea ziarului România liberă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa editoronline@romanialibera.ro.

Cele mai citite

Un nou pod rutier între România și Ucraina, pe ordinea de zi a Guvernului

Guvernul Marcel Ciolacu ar putea aproba, în şedinţa de azi, un acord cu Guvernul Ucrainei privind construcţia podului rutier de frontieră peste râul Tisa,...

Un nou pod rutier între România și Ucraina, pe ordinea de zi a Guvernului

Guvernul Marcel Ciolacu ar putea aproba, în şedinţa de azi, un acord cu Guvernul Ucrainei privind construcţia podului rutier de frontieră peste râul Tisa,...
Ultima oră
Pe aceeași temă