Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Astfel, Guvernul a solicitat CCR exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor Legii pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, având obiecții asupra unor articole ce au fost introduse în actul normativ și adoptate în Plenul Camerei Deputaților, informează Guvernul, într-un comunicat de presă remis redacției.
Potrivit sursei citate, unul dintre articolele în cazul Art.191, care prevede acordarea unui spor de 15% personalului care are titlu științific de doctor, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv, există riscul „interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia, de către angajator”.
O altă referire vizează Art. 371, care prevede majorarea salariului cu 10% pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.
Astfel, Guvernul susține că „prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat”. „Acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal”, mai precizează sursa citată.
Executivul atrage atenția că „există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht”.
