Ministrul Justiţiei, Tudorel Toaderm a declarat, după audierea şefei DNA în cadrul Secţiei pentru procurori din CSM, întrebat dacă se impune revocarea din funcţie a acesteia, că nu pot fi luate acum nişte decizii, urmând să fie trase concluzii doar după ce va fi studiat raportul Inspecţiei Judiciare şi după ce se termină audierile din Secţia pentru procurori, potrivit News.ro.
"Concluziile, după ce se termină audierile, după ce studiem întreg raportul. În momentul acesta nu putem vorbi despre concluzii”, a declarat Tudorel Toader la ieşirea din CSM.
Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi-a susţinut, vineri, în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, punctul de vedere privind raportul Inspecţiei Judiciare, întocmit ca urmare a controlului efectuat la parchetul anticorupţie. Potrivit acesteia, "concluziile inspectorilor sunt diferite şi lipsite de obiectivitate".
Kovesi a prezentat, în cadrul Secţiei pentru procurori a CSM, un bileţel despre care susţine că ar fi fost "pierdut" de inspectorii Inspecţiei Judiciare şi pe care ar fi trecute mai multe numere de dosare.
"În timpul controlului, am sesizat anumite lucruri, poate am să le las pentru sesiunea care nu o să fie cu public, pentru a putea spune mai multe. Senzaţia noastră şi care s-a confirmat ulterior (…) a fost că au fost verificate anumite dosare, au fost verificate anumite activităţi pe care procurorii le fac, s-au citit anumite acte din anumite dosare (…) de către o parte a echipei de control.
Am aici un bileţel din cele multe pierdute de Inspecţia Judiciară. Acesta este pierdut, în sensul că a fost pus în nişte documente pe care probabil l-au rătăcit. Se poate observă cu ochiul liber că au fost trecute numere de dosare (…), după care unul dintre inspectorii judiciari personal completează din registru unde este acel dosar şi ce s-a întâmplat cu el", a mai adăugat şefa DNA.
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat vineri, la CSM, că raportul de control întocmit de Inspecția Judiciară conține foarte multe mențiuni nereale, eronate sau chiar contradictorii, arătând că este "total neadevărat" că au crescut cu 87% achitările în dosare.
"Am constat că sunt foarte multe mențiuni care conțin mențiuni nereale, eronate sau chiar contradictorii. În constatările cu privire la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție vedem o analiză superficială, raportată doar la numărul de dosare, în special la dosarele vechi (…)
Există o chestiune extrem de controversată în cadrul actelor de control, pentru că directorul direcției care a avizat acest raport de control a reproșat faptul că nu s-a făcut o analiză a achitărilor pe cele două secții operative, aspect cu care, de principiu, sunt de acord. Cred că era extrem de important să ne raportăm și la imputabilitatea soluțiilor de achitare.
Atunci când reții unei persoane că are o deficiență activitate, trebuie să explicăm care este acea deficiență și să facem trimitere la date concrete, astfel încât, pe viitor, acea persoană să poată să își îndrepte activitatea. Noi constatăm din acest raport că, din cei 19 inculpați achitați definitiv în 2017, 8 dintre inculpați au fost trimiși în judecată în 2011, anul în care anumiți procurori din această secție nici măcar nu erau în DNA.
Mi se pare total incorect să îi reții unui procuror sau unui șef care în 2011 nici măcar nu lucra în DNA, că a primit în 2017 achitări pentru dosare trimise în judecată în 2011", a spus Kovesi.
Șefa DNA a mai spus că 74% din achitări sunt în dosare vechi, din perioada 2007-2011, când actualii procurori nu lucrau în DNA și este "total neadevărată" mențiunea din raportul întocmit de Inspecția Judiciară că au crescut cu 87% numărul achitărilor.
"Din datele statistice, într-un procent de 74% din achitări, toate sunt acte de inculpare întocmite în perioada 2007, 2009 sau 2011, înainte ca majoritatea procurorilor din această secție să lucreze la DNA, mai ales din perspectiva celor cu funcții de conducere, niciunul nu lucra în DNA. Dacă ne referim situația de la Secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție, observăm că avem aceeași situație.
Într-o majoritate destul de mare, inculpații au fost trimiși în judecată înainte de 2012. De asemenea, era ușor de observat de către inspectori că în majoritatea cazurilor în primă instanță au fost fost condamnări de 2 ani, 5 ani sau chiar 10 ani de închisoare, după care s-a pronunțat o soluție de achitare. Mă întreb, dacă un procuror trimite un dosar la instanță, primește o condamnare de 10 ani în acel dosar, iar ulterior se pronunță o soluție de achitare, automat procurorul este vinovat?
Noi am verificat toate soluțiile de achitare, am prezentat toate referatele în care am verificat aceste soluții pentru a vedea dacă sunt imputabile sau nu procurorului. Însă, atunci când se vorbește că au crescut cu 87% achitările, această mențiune este total neadevărată și este infirmată de datele statistice. O să observați că, doar în anul 2017, numărul de achitări față de anul trecut a scăzut cu 37%.
Cel puțin din această perspectivă apreciem ca total nereale constatările inspectorilor și credem că datele statistice pe care noi le-am pus la dispoziție confirmă că a fost o analiză superficială și că s-au imputat anumite chestiuni procurorilor, care nu sunt reale", a mai spus Kovesi.
