Numărul cererilor de brevete de invenţie a scăzut dramatic în România, în anii de după căderea comunismului.
În anul 2014, românii au trimis către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) ceva mai mult de 1000 de cereri, pe baza cărora s-au acordat peste 300 de brevete, indică o analiză realizată de KeysFin.
“În 2014 am ajuns să avem mai puţine brevete de invenţie acordate decât în 1920. La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decât acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile românilor în interes de business decât au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani”, afirmă experţii KeysFin.
Conform datelor statistice, în cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie.
Drept comparaţie, în ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), OSIM a înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie, pe baza cărora a acordat 59.443 de brevete.
“Pe măsură ce ne-am adâncit în libertatea economică, românii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luând locul cercetării tradiţionale”, subliniază KeysFin.
Citeşte şi: GALERIE FOTO+VIDEO. 47 de ani de la prima Dacia 1100
În 1990, în România au fost înregistrate 3081 cereri de brevete de invenţie, din care au fost aprobate 1428. Ulterior, numărul cererilor şi numărul de brevete aprobate a scăzut în mod constant.
Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietății intelectuale și consilier în proprietate industrială, explică această situaţie prin “migrarea activității creative în afara României”.
“Rezultatele inovative ale românilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să își protejeze invențiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaționale cu activitate pe piața comunitară aleg să își protejeze invențiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete și nu de OSIM”, precizează Laura Leonte.
Concret, în anul 2014, din totalul de 2981 de brevete aplicabile în România, 2661 erau înregistrate la nivelul UE şi numai 320 la OSIM. În anul 2002, raportul era invers: 755 inregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul european.
În acelaşi mod a scăzut şi înregistrarea mărcilor. De exemplu, în anul 2006 au fost înregistrate la OSIM 22.570 de mărci. În 2014, numărul mărcilor înregistrate a fost de numai 10.763.
“Cultura de business la români este în continuare deficitară. N-am înţeles încă faptul că, pentru o afacere de succes, este nevoie să oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienţi, şi să ştii să îţi protejezi inovaţia. Aşa se explică şi faptul că în România există cele mai multe firme în insolvenţă şi faliment din regiune şi că business-ul cu pedigree românesc întârzie să îşi asume un rol relevant în exporturi. Oferim în continuare mai multă materie primă şi prea puţine produse finite, capabile să asigure o dezvoltare pe diagonală a economiei”, subliniază analiştii KeysFin.
Citeşte şi: Nikola TESLA: american, sârb, croat, ROMÂN. Inventator genial
