Pentru prima dată în mai mult de două decenii, minoritatea tătarilor riscă să nu mai fie reprezentată în Parlament. Potrivit legii, reprezentanţii minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, obţin mandate de deputaţi dacă în alegeri câştigă un număr de voturi constituțional cel puţin 10 la sută din coeficientul electoral.
Pentru a putea participa la alegeri, evident, trebuie depuse listele la Biroul Electoral Central. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR) a depus listele, conform procedurii, la Biroul Electoral Central. Surpriză, însă: la BEC au fost depuse două liste. Una din partea UDTTMR, semnată de Gelil Eserghep, președintele uniunii. Una este depusă de actualul deputat, Amet Varol, și este semnată de Gelal Nagi. Acesta a folosit o ștampilă a uniunii, spune Gelil Eserghep, președintele statutar al UDTTMR, care subliniază că el este înscris ca președinte în registrul asociațiilor și ONG-urilor, nu Nagi. În această cauză s-a deschis un dosar penal la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru fals și uz de fals. ”Listele fuseseră completate de BEC înainte cu 12 ore de o decizie finală a Curții de Apel. Nu vreau să comentez în nici un fel această situație”, a spus Eserghep.
Ucrainenii, în aceeași situație
Întâmplare sau nu, și reprezentanții minorității ucrainene sunt în situația de a risca să nu mai aibă reprezentant în Parlament, după ce la BEC au fost depuse două liste. Aceștia au câștigat șase procese, dar l-au pierdut pe al șaptelea, decisiv. În cazul lor vorbim despre a treia cea mai mare comunitate din România, cu 100.000 de membri declarați, dar și, spre deosebire de tătari, cu un stat puternic în spate. Situația lor a ajuns în atenția conducerii Republicii Ucraina. Tătarii au primit asigurări că vor fi sprijiniți de ucraineni, ca de altfel și de celelalte minorități. De altfel, între tătari și ucraineni au existat întotdeauna relații strânse. De la anexarea Crimeii de către Rusia, tătarii, de exemplu, își țin congresele în Ucraina. „Ucrainenii au spus că sunt obligați să ne apere poziția”, a spus Eserghep.
„Există soluții“
Președintele UDTTRM spune că avocații l-au asigurat că mai sunt soluții. ”Articolul 6 din Constituție spune că avem dreptul la un parlamentar. Este și o lege, 62. Avocații au spus că ar putea să ni se asigure din oficiu un loc”, a declarat acesta. O altă soluție ar fi ca un membru al comunității să candideze pe listele unui partid politic, pentru ca, după ce intră în Parlament, să treacă la minorități. ”Am încredere în continuare în instituțiile statului. Sunt convins că se vor găsi soluții. Mâine se vor întâlni avocații noștri cu cei ai ucrainenilor. Vor depune și câteva plângeri penale. De asemenea, vom demara o campanie de strângere de semnături din partea tuturor membrilor comunității noastre, dar și a celor care ne susțin, nu neapărat din comunitate. Oficial suntem 20.000, neoficial 30.000. Va fi adresată o petiție președinției primului ministru, CSM, Ambasadei Statelor Unite ale Americii”, a spus Eserghep.
