Avocatul Cătălin Georgescu, care a care a ridicat la CCR excepția de neconstituționalitate în cazul interceptărilor Serviciului Român de Informații (SRI) a declarat că a chemat în judecată statul român, Ministerul Public și SRI și a cerut daune de 250.000 de lei, pentru „supravegherea și interceptarea nelegală a convorbirilor telefonice” ale clienților săi, înainte și după începerea anchetei, informează Mediafax.
Avocatul Georgescu a susținut că imaginea unora dintre clienții săi – iranienii Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi -, cercetați pentru spălare de bani, a fost prejudiciată. Potrivit avocatului, cei trei „și-au pierdut afacerea, au dat faliment, sunt de zece ani în proces, nu au putut să îşi deschidă o afacere nouă, sunt linşaţi mediatic şi prezentaţi ca terorişti”, ceea ce reprezintă prejudiciu de imagine „ireparabil”.
Dosarul celor trei iranieni este, în prezent, la Curtea de Apel Bucureşti. Cu toate acestea, Cătălin Georgescu a declarat că va cere ca o altă instanţă de acelaşi rang să judece cauza.
„Intenţionăm să cerem strămutarea ca să fie soluţionat de altă Curte de Apel pentru că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti sunt responsabili de arestare nelegală a unuia dintre petenţi, care a fost confundat cu un alt doctor din dosar. Pe baza acestei confuzii, clientul meu a stat patru luni în arest. Avem şi un litigiu la CEDO”, a mai spus avocatul.
Dosarul este cel în care a fost sesizată Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu instituţiile abilitate să pună în aplicare mandatele de supraveghere, sesizare în urma căreia CCR a decis că Serviciul Român de Informaţii nu poate face interceptări pentru că nu este organ de cercetare penală.
Avocatul Georgescu a sesizat neconstituționalitatea interceptărilor realizate de SRI pornind de la un caz în care este angajat ca apărător. Este vorba de un dosar început în anul 2006 și în care sunt inculpați trei cetățeni străini – Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi. Aceștia sunt acuzați de implicare într-un grup de crimă organizată, pe teritoriul României.
“Am cerut excluderea de probe și așa am ajuns la decizia Curții, pentru ca magistratul a spus „domnule, este doar un sprijin tehnic pe care îl dau Serviciile și pe care îl permite Codul de procedură penală” și atunci am venit și am spus „stai domnule, că pe de o parte nu este doar un sprijin tehnic, ci este o ingerință și o dirijare a anchetei” – argumentul pricinpal – și în subsidiar este și neconstituțională această reglementare, este injustă, nelegală și neproporțională. Așa am ajuns la excepție”, explică avocatul Georgescu.
Citește și: Cum poate fi „reparată” legislația privind interceptările
Acesta subliniază că decizia CCR reprezintă “un semn de normalitate”. În opinia avocatului Georgescu, această decizie nu va bloca investigarea cauzelor legate de terorism sau de crimă organizată – așa cum s-a speculat în mass-media – întrucât Legea 51 privind siguranța națională permite în continuare serviciilor secrete să facă interceptări. “Legea 51 privind siguranța nașională le permite în situația în care dânșii interceptează convorbiri și sesizează că sunt chestiuni penale să sesizeze în mod oficial Parchetul, să-i pună la dispoziție tot materialul, să se facă în mod oficial, transparent, verificabil și atunci e legitim”, explică avocatul Georgescu.
