UPDATE 17.50: Premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson a exclus luni o eventuală demisie, în condiţiile în care numele său figurează în ancheta internaţională referitoare la averile pe care înalţi demnitari din diferite ţări le deţin în paradisuri fiscale, informează AFP. ‘Nu am avut în vedere să demisionez din acest motiv şi nu voi demisiona din acest motiv’, a declarat şeful guvernului, la postul de televiziune Stöd 2.
UPDATE 13.00: Fostul şef al guvernului islandez, Johanna Sigurdadottir, i-a cerut succesorului său să demisioneze, după ce numele acestuia a apărut în cel mai mare scandal de evaziune fiscală, „Panama Papers”, potrivit AFP, citat de Agerpres.
„Premierul (Sigmundur David Gunnlaugsson) trebuie să demisioneze imediat”, a estimat Johanna Sigurdadottir într-un mesaj postat duminică seara pe pagina sa de Facebook.
„Oamenii nu trebuie să aibă un premier de care să le fie ruşine. Premierul a dat dovadă de dispreţ faţă de moneda şi economia islandeze, plasându-şi banii într-un paradis fiscal. Premierul nu pare să înţeleagă ce înseamnă morala”, a denunţat Sigurdadottir.
Venită în fruntea guvernului islandez în contextul profundei crize politice din 2009, Johanna Sigurdadottir, social-democrată, era apreciată pentru integritatea sa.
————–
Premierul Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, este primul politician de rang înalt care a trebuit să răspundă, duminică, întrebărilor jurnaliștilor, în controversa Panama Papers. Astfel, numele șefului Executivului din Islanda figurează printre numele a 140 de responsabili din aproximativ 50 de ţări care şi-au disimulat averile cu ajutorul unei societăţi panameze de consultanţă pentru companiile offshore, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Sigmundur David Gunnlaugsson a declarat că nu a ascuns niciodată fonduri, atunci când un ziarist al televiziunii publice suedeze SVT i-a adresat o întrebare pe acest subiect.
„Parcă m-aţi acuza de ceva”, a adăugat el înainte de părăsi iritat întâlnirea cu presa.
Documentele societăţii panameze de consultanţă Mossack Fonseca, în posesia cărora a intrat Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţie (ICIJ), ce le-a atribuit numele de „Panama Papers”, relevă că premierul islandez a deţinut împreună cu soţia sa o societate paravan înregistrată în Insulele Virgine Britanice. În anul 2009 el i-a cedat soţiei acţiunile sale în schimbul sumei simbolice de un dolar. De altfel, chiar soţia sa a recunoscut luna trecută existenţa acestei societăţi paravan.
Ales premier în anul 2013, David Gunnlaugsson a promis că guvernul său nu va repeta greşelile ce au împins Islanda în grava criză financiară din anul 2008, care a obligat atunci această ţară să ceară sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Trei bănci islandeze au dat faliment în urma acelei crize, aceste instituţii fiind copleşite de activele toxice, iar directorii lor au fost între timp judecaţi şi trimişi în închisoare. Chiar şi fostul premier Geir Haarde a fost adus în faţa justiţiei, dar nu a primit nicio condamnare, fiind în final considerat vinovat doar pentru neconvocarea rapidă a consiliului de miniştri.
Citește și: Poziția companiei Mossack Fonseca, în controversa Panama Papers
Însă actualul premier se vede confruntat acum nu doar cu revelaţiile din „Panama Papers”, ci şi cu o moţiune de cenzură care va fi dezbătută săptămâna aceasta în legislativ, luni urmând să se desfăşoare în plus o manifestaţie împotriva sa la Reykjavik.
Potrivit primelor dezvăluiri, printre cei care au desfăşurat montaje financiare pentru activităţi de spălare de bani ori şi-au ascuns averile prin paradisurile fiscale cu ajutorul societăţilor offshore create sau administrate de compania Mossack Fonseca se numără peste 140 de responsabili de rang înalt din peste 50 de ţări, inclusiv 12 foşti sau actuali preşedinţi.
Printre ei sunt menţionaţi membri ai anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin şi a celui chinez Xi Jinping, premierul pakistanez Nawaz Sharif, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi fostul şef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Mauricio Macri sau fostul premier irakian Ayad Allawi. Pe listă se regăseşte inclusiv tatăl decedat al actualului premier britanic David Cameron. Sunt evocate şi nume din afara lumii politice, cum ar fi cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului preşedinte al UEFA, Michel Platini.
