16.6 C
București
joi, 2 mai 2024
AcasăSpecialDepresia şi anxietatea se transmit ereditar

Depresia şi anxietatea se transmit ereditar

Genetica este o loterie nemiloasă. Şi dacă putem să le transmitem copiilor ochii noştri albaştri, gropiţele din obraji sau caracterul special… aceştia pot moşteni şi tendinţele noastre depresive, reiese dintr-un studiu recent, despre care scrie publicaţia franceză Terrafemina.

Depresia este o boală foarte răspândită în acest secol, dar cu toate acestea nu a fost tratată chiar cu maximă seriozitate. În consecinţă, încă nu se cunosc prea bine mecanismele acestei afecţiuni.

Moştenirea depresiei şi impactul stresului asupra creierului

Acum, cercetătorii se concentrează pe modul de transmitere a depresiei şi anxietăţii pentru a putea înţelege mai bine aceste patologii. Printr-un studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, savanţii au reuşit să delimiteze porţiunea creierului afectată de depresie şi anxietate, precum şi să demonstreze că aceste boli pot fi transmise ereditar.

Specialiştii au studiat peste 200 de familii de maimuţe Rhesus de-a lungul mai multor generaţii, care sunt cele mai aproape rude ale noastre din regnul animal şi au un creier foarte asemănător cu al omului. Savanţii au constatat, astfel, că 35% dintre tendinţele de anxietate sau depresie puteau fi explicate prin antecedentele familiale ale subiecţilor.

Cu ajutorul tehnicii de mapare a creierului, cercetătorii au măsurat reacţiile maimuţelor la anxietate pentru a înţelege mai bine dedesubturile depresiei. Au supus nişte maimuţe tinere unui potenţial pericol – un necunoscut care stă în faţa lor dar nu le priveşte în ochi, situaţie cu care se poate confrunta oricând şi un copil – şi au putut depista, astfel, zonele din creier care gestionează stresul.

Regiunile cerebrale stimulate la stres sunt mereu aceleaşi: amigdala, centrul limbic şi cortexul prefrontal. Cele trei regiuni funcţionează împreună: formează ceea ce am putea numi „centrul fricii”. De la un stres slab la o adevărată panică, toate stările trec prin acest centru care se ocupă de transmiterea informaţiilor, de măsurarea gradului de pericol şi de furnizarea reacţiei potrivite.

La persoanele care nu suferă de depresie sau anxietate, conexiunile dintre cele trei zone sunt foarte active, supra-stimulând în permanenţă centrul de control al frigii. „În mare, noi considerăm că într-o oarecare măsură, anxietatea este un avantaj al evoluţiei, care ajută individul să recunoască şi să evite pericolul. Dar dacă aceste circuite sunt hiperactive, fenomenul devine patologic şi provoacă probleme de anxietate şi depresie”, a explicat pentru L’Independent autorul principal al studiului, dr.Ned Kalin, şeful catedrei de psihiatrie de la Universitatea de Medicină şi Sănătate Publică din Wisconsin, SUA.

În timp, asta duce la provocarea de leziuni în zonele respective ale creierului şi atunci vorbim despre depresie sau anxietate. Acele leziuni aruncă pacientul într-o stare de oboseală nervoasă intensă, de pierdere a controlului, de anxietate exacerbată şi de hipersensibilitate maladivă.

Citeşte şi  STUDIU. Depresia nu este guvernată de gene, iar fericirea depinde de mediul în care trăieşti

Prevenirea drepresiei la copiii cu risc

Din acest studiu, savanţii au mai dedus că urmaşii subiectelor atinse de aceste tulburări mintale au aceeaşi particularitate cerebrală ca şi părinţii şi prezintă aceleaşi conexiuni prea active între cele trei zone care gestionează stresul. Asta nu înseamă că toţi copiii persoanelor depresive vor suferi de aceeaşi boală; această patologie este declanşată de o combinaţie de factori şi există şi persoane fără nici un antecedent care fac depresii. Această asemănare cerebrală demonstrează, pur şi simplu, faptul că părinţii depresivi transmit copiilor lor această predispoziţie, iar aceştia prezintă un risc mai mare decât alţii de a suferi de această boală.

Este un pas înainte important în aceste studii, în sensul în care această informaţie va permite stabilirea unei politici de prevenţie: atunci când se ştie că o persoană are predispoziţie pentru o anumită boală, este mult mai clar ce semne trebuie urmărite şi ce situaţii trebuie evitate. „Este încă un pas spre înţelegerea mai complexă a sistemelor neuronale responsabile cu anxietatea şi depresia, care ne oferă posibilitatea de a pune la punct tratamente mai eficiente”, mai spune dr. Kalin.

De aceea este bine ca toate lumea să-şi cunoască antecedentele familiale: aceste informaţii permit adesea tăierea răului de la rădăcină şi eradicarea unei maladii înainte să apară. Şi cum trăim într-o societate în care stresul capătă din ce în ce mai mult teren, crescând în fiecare an numărul cazurilor de depresie, nu putem decât să ne bucurăm de acesste noi descoperiri.

Citeşte şi Depresia, declanșată de relația cu părinții

Cele mai citite

Raiffeisen Bank încheie primele luni ale anului cu 390 milioane de lei profit

Raiffeisen Bank a raportat în T1 2024 un profit de aproape 390 milioane lei ca urmare a majorării cheltuielilor operaționale, creșterii costurilor cu personalul,...

Abdallah, suspendat șase etape pentru intrarea horror asupra lui Benzar

Comisia de Disciplină a Federaţiei Române de Fotbal l-a suspendat șase etape pe atacantul Hakim Djamel Abdallah, de la Dinamo Bucureşti, pentru cartonaşul roşu...

ONU a estimat la 30-40 de miliarde de dolari cheltuielile pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a estimat joi la 30-40 de miliarde de dolari costurile pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza, distrusă după aproape şapte luni de...
Ultima oră
Pe aceeași temă