Testele cu rachetă efectuate de Coreea de Nord ar putea fi încununate de succes, în decurs de un an, estimează un expert american, citat de AFP, informează Agerpres.
„Nord-coreenii ar urma să încerce şi să reuşească un test cu rachetă reală în viitoarele 12 luni”, a estimat miercuri Joseph Bermudez, expert recunoscut în problemele Coreei de Nord, care lucrează pentru institutul americano-coreean al Universităţii John Hopkins din Washington.
Totodată, până în 2020, Coreea de Nord ar urma să dispună de un submarin lansator de rachete, capabil să transporte opt sau 12 rachete.
Citește și: Institut american: Activitate intensă la un centru de teste nucleare subterane din Coreea de Nord
Dacă Phenianul va reuși să lanseze rachete de pe un submarin şi nu de pe o instalaţie staţionară, americanii și aliații lor se vor vedea puși în fața unei provocări, a mai spus expertul.
„Ameninţarea aceasta este încă în stadiul său iniţial, dar are capacitatea de a deveni semnificativă cu timpul”, a avertizat el.
Potrivit experţilor, Coreea de Nord ea avansează şi în eforturile pentru a pune la punct o rachetă intercontinentală (ICBM) capabilă să transporte ogive nucleare pe continentul american.
Citește și: Coreea de Nord lansează noi amenințări privind sistemul antirachetă care va fi amplasat în Coreea de Sud
Coreea de Nord a efectuat din 2014 până în prezent o serie de teste pentru rachetele sale lansate de pe submarine (SLBM, submarine-launched ballistic missile). În ultimul dintre ele, efectuat săptămâna trecută, lansarea rachetei a reuşit, dar aceasta a explodat în prima etapă a zborului, după ce atinsese altitudinea de 10.000 m. După al patrulea test nuclear nord-coreean în 6 ianuarie, tensiunile se agravează continuu în Peninsula Coreeană.
Raza acestor rachete este necunoscută, dar se poate presupune că este „sub 4.000 km”, a estimat Joseph Bermudez.
SUA au anunţat săptămâna trecută că vor desfăşura scutul antirachetă THAAD în Coreea de Sud şi l-au plasat pe conducătorul nord-coreean Kim Jong-Un pe o listă neagră a persoanelor sancţionate, invocând grave încălcări ale drepturilor omului. Phenianul a interpretat acest gest ca pe o „declaraţie de război”.
