UPDATE 18.00 Președintele Klaus Iohannis a declarat, după Summitul de la Varșovia, că a fost un summit de succes și că România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în zonă. România a obținut aprobarea pentru o brigadă multinațională, menționarea privind o posibilă întărire a prezenței NATO la Marea Neagră și trecerea scutului antirachetă de la Deveselu sub comanda NATO.
Reluăm principalele concluzii ale summitului: vor fi desfășurate patru brigăzi suplimentare în ţările baltice şi Polonia, va fi prelungită misiunea în Afganistan, aliații se vor implica direct în lupta împotriva teroriştilor din Statul Islamic. De asemenea, Jens Stoltenberg a atras atenţia că este nevoie de un dialog transparent cu Rusia, dar desfăşurarea prin rotaţie de pe flancul estic şi sudic reprezintă o măsură a aliaţilor pentru a descuraja orice agresiune. Liderii NATO au aprobat şi lansarea unei operaţiuni maritime de menţinere a securităţii în apele Mării Mediterane, sub numele de Sea Guardian.
Citește și: Ce a obținut România în urma summitului de la Varșovia
Din declarația finală, adoptată sâmbătă de țările aliate: La punctul 41, este menționată inițiativa României la Marea Neagră. NATO anunță că “Optiunile pentru o prezență aeriană și maritimă întărită a NATO vor fi evaluate.”
Redăm paragraful original:” We will also develop tailored forward presence in the southeast part of the Alliance territory. Appropriate measures, tailored to the Black Sea region and including the Romanian initiative to establish a multinational framework brigade to help improve integrated training of Allied units under Headquarters Multinational Division Southeast, will contribute to the Alliance’s strengthened deterrence and defence posture, situational awareness, and peacetime demonstration of NATO’s intent to operate without constraint. It will also provide a strong signal of support to regional security. Options for a strengthened NATO air and maritime presence will be assessed”.
Urmăriți principalele declarații ale președintelui, în format LIVE TEXT:
– Summit de succes pentru România, România își consolidează statutul în regiune.
– După summitul din 2014, România a continuat să facă eforturi, care se văd azi: România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate în regiune, dar și că este un partener credibil.
– reafirmarea unității NATO, consolidarea securității, descurajarea factorilor de risc existenți, România și Marea Neagră -elemente centrale ale regiunii, am atins obiectivele propuse în urma CSAT
– o prezență aliată constând în Brigada Multinațională și decizia privind consolidarea prezenței maritime în flancul estic
– dezvoltarea planului de contingență obținut în cadrul summitului anterior
– declararea capacității operaționale a scutului antirachetă de la Deveselu
– vom avea o brigadă multinațională NATO
– exerciții consistente ale SUA, din 2017, Turcia va avea exerciții în România
– brigadă NATO terestră pe teritoriul României – Polonia va participa cu o companie, Bulgaria cu un batalion
– prin deciziile de astăzi, am integrat Regiunea Mării Negre în procesele de evaluare și contracarare a riscurilor de securitate la adresa NATO
– scutul de la Deveselu devine baza NATO. Prezenta americana de la Deveselu e singura prezenta americana permanenta de pe tot flancul estic
– sprijinirea partenerilor estici, in special a Moldovei, are o miza aparte pentru Romania. Urmare si a demersurilor Romaniei, șefii de stat au reiterat sprijinul pentru suveranitatea si integritatea teritorială a Moldovei, precum si sprijin concret pentru întarirea capacitatilor de aparare
– rezultatele îi fac pe români să se simtă în siguranță, obiectivele au fost îndeplinite
17.52: Țările participante au anunțat cele 139 de puncte asupra cărora s-a convenit în cele două zile de summit de la Varșovia.
Comunicatul integral cu toate deciziile NATO îl puteți citi aici.
În ceea ce privește situația din Ucraina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg i-a cerut, sâmbătă, Rusiei,să pună capăt sprijinului pe care îl acordă prorușilor în estul țării, într-o conferință comună cu Petro Poroșenko.
De asemenea, în urma summitului, s-a decis că vor fi desfășurate patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, în cadrul măsurilor de contracarare a ameninţării reprezentate de Rusia. Obiectivul NATO este de a preveni repetarea scenariului ucrainean şi o anexare ipotetică de către Rusia a unei părţi a teritoriului uneia dintre fostele republici baltice sovietice, conform Agerpres.
Marea Britanie s-a angajat să trimită 650 de militari, dintre care 500 în Estonia şi 150 în Polonia. Canada a anunţat în urmă cu câteva zile că va trimite 1.000 de militari, în timp ce Belgia şi Franţa urmează să desfăşoare fiecare câte 150 de militari. Batalionul din Letonia va fi sub comandament canadian, cel din Lituania sub comandament german, cel din Estonia sub comandament britanic, iar batalionul din Polonia va avea comandament american.
NATO şi-a multiplicat exerciţiile în estul Europei pentru a verifica nivelul de pregătire a trupelor sale şi a reasigura ţările membre din estul Europei. Alianţa Nord-Atlantică a trimis, de asemenea, avioane suplimentare pentru a da noi asigurări de protecţie a graniţelor aeriene de-a lungul coastelor statelor baltice. În sudul Europei, NATO se ocupă tot mai mult de securitatea României şi a Bulgariei, care privesc cu nelinişte consolidarea dispozitivului militar rus în Marea Neagră.
16.40: Stoltenberg a mai spus că NATO va lua decizii în legătură cu o eventuală prezenţă navală sporită în Marea Neagră în această toamnă, după ce strategii militari vor evalua situaţia, conform News.ro.
16.02: NATO se va implica direct în lupta contra grupării Stat Islamic, a anunțat Jens Stoltenberg.
”NATO are capabilităţi unice pentru a face diferenţa. Vom furniza un sprijin sporit partenerilor noştri, astfel încât ei să poată proteja ţările şi respinge extremismul violent”, a adăugat secretarul general al Alianței. În acest sens, instructorii militari vor fi retrimişi în Irak, unde NATO a fost prezentă între 2004 şi 2011.
Liderii ţărilor aliate au convenit ”în principiu” ca avioane de supraveghere AWACS să furnizeze sprijin pentru forţele coaliţiei internaţionale.
Avioanele vor opera în spaţiul aerian internaţional şi în cel al Turciei ”pentru a supraveghea spaţiul aerian de deasupra Irakului şi Siriei”, a explicat Jens Stoltenberg.
UPDATE 15.37: Anul viitor ar putea avea loc un summit informal NATO, la Bruxelles, potrivit DPA, citat de Agerpres.
„Belgia este pregătită să găzduiască un summit al NATO în 2017, cu ocazia inaugurării noului cartier general”, a scris Ministerul de Externe belgian pe Twitter.
Reuniunea la nivel înalt ar prilejui întâlnirea liderilor europeni cu viitorul preşedinte al Statelor Unite, care va fi ales la scrutinul din noiembrie acest an, a menţionat, la rândul său, premierul belgian Charles Michel. Deşi data exactă a summitului informal al NATO de anul viitor nu a fost încă stabilită, ministrul de externe belgian Didier Reynders a spus că pregătirile în acest sens sunt în desfăşurare.
Summiturile NATO au loc în general o dată la doi ani, locul desfăşurării alternând între ţările membre ale organizaţiei. La Summitulde la Varşovia s-a menţionat numele Turciei ca posibilă gazdă a summitului din 2018.
Lucrările de construire a noului sediu al NATO, care se va afla vis-a-vis de cel actual, au fost lansate în 2010 şi ar urma să se încheie la începutul anului viitor. Pentru ridicarea noului sediu a fost alocat iniţial un buget de 750 de milioane de euro, dar este de aşteptat ca factura finală să fie mai mare.
UPDATE 14.11: Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, în timpul preşedinţiei căruia s-a încheiat Războiul Rece, acuză Alianţa Nord-Atlantică de escaladarea tensiunilor cu Rusia în timpul Summitului de la Varşovia, potrivit AP, citat de News.ro.
UPDATE 13.40: Statele membre NATO sunt „unite” în faţa Rusiei, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la Varșovia. Totodată, el a subliniat că Moscova nu constituie nicio „ameninţare”, dar nici un „partener strategic”, potrivit AFP, citat de Agerpres.
„Noi suntem uniţi. Nu vedem nicio ameninţare imediată faţă de vreun aliat al NATO. Rusia nu mai este nici un partener strategic (…) Nu avem parteneriatul strategic pe care am încercat să-l dezvoltăm după Războiul rece, dar nu mai suntem nici în situaţia de război rece”, a continuat Stoltenberg.
Potrivit secretarului general al NATO, relațiile cu Rusia se bazează pe „apărare puternică și dialog constructiv”.
Politica NATO faţă de Moscova se poate rezuma la trei puncte: “1. Să fim uniţi. 2. Să fim fermi pe valorile noastre. 3. Să reluăm dialogul”, a adăugat sursa respectivă, rezumând tonalitatea discuţiilor.
UPDATE 12.22: Preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal, Senatul), Konstantin Kosaciov, a calificat summitul de la Varșovia drept „un summit al înşelăciunii”. El consideră că decizia cea mai răsunătoare a reuniunii a fost luată pe baza unor declaraţii false despre „ameninţarea rusă”, potrivit agenției TASS şi publicaţiei Vzgliad, citate de Agerpres.
Este puţin probabil ca „singura decizie răsunătoare a summitului NATO privind amplasarea a patru batalioane în Polonia şi ţările baltice” să schimbe ceva în mod radical în relaţiile Rusiei cu Alianţa, a reacţionat el într-un comentariu postat pe Facebook.
„Este la fel cum ai construi un baraj într-un pustiu: protecţie împotriva unui pericol care nu există (…) Ne temem nu de soldaţi, ci de politicienii care – ştiind foarte bine că nu există nicio ameninţare din partea Rusiei – înşeală milioane de oameni. Summitul de la Varşovia este un summit al înşelăciunii“, susţine Kosaciov, în mesajul de pe Facebook.
Prin deciziile pe care le-a luat vineri, în prima zi a summitului de la Varşovia, NATO „a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa”, deoarece „toate deciziile vin din logica de confruntare din timpul războiului rece: vom fi în siguranţă pentru că suntem mai puternici”, a opinat preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Senatului rus.
UPDATE 11.14: Liderii NATO au decis sâmbătă să prelungească sprijinul acordat Afganistanului, oferindu-se să continue antrenamentul militar şi asistenţa financiară acestei ţări afectate de conflict, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.
„Suntem hotărâţi să ajutăm forţele afgane să-şi securizeze ţara şi să se asigure că ea nu va mai deveni niciodată un refugiu pentru terorismul internaţional”, declarase secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cursul săptămânii, înainte ca liderii Alianţei să se reunească la Varșovia.
Alianţa militară occidentală urmează să-şi extindă valabilitatea propriei rezoluţii pentru Misiunea de sprijin, care formează şi consiliază forţele de securitate afgane, până la sfârşitul anului 2017.
———–
La Varșovia are loc, sâmbătă, a doua zi a summitului NATO. La reuniune participă 18 președinți, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării. Totodată, la Varșovia se află și liderii UE şi ai ţărilor asociate sau partenere, precum Georgia, Ucraina sau Afganistan.
Delegaţiile numără în total peste 2.200 de membri, iar numărul jurnaliştilor acreditaţi a depăşit 2.000.
Lucrările summitului se desfășoară pe stadionul naţional, construit pentru Campionatul European de fotbal din 2012. Autoritățile poloneze au sporit măsurile de securitate, încă de joi, pentru a preveni incidentele. Astfel, pe malurile râului Vistula, care traversează capitala poloneză, echipe de câte doi poliţişti călare patrulează plajele de nisip. Totodată, un gard din fier înalt de doi metri a fost ridicat în jurul Stadionului Național. În plus, podurile din jurul stadionului şi străzile din centrul oraşului sunt închise circulației.
Sâmbătă, lideri precum preşedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, premierul demisionar britanic David Cameron şi preşedintele francez Francois Hollande vor discuta despre ajutorul pentru Afganistan și cooperarea cu Ucraina, potrivit Agerpres.
A doua zi a summitului NATO – agendă:
08:55 – Secretarul general al NATO se întâlnește cu președintele și șeful guvernului din Afganistan
09:00 – Discuții pe tema situației din Afganistan cu șefii de stat și de guvern
11:30 – Conferință de presă susținută de Jens Stoltenberg (poate fi văzută live aici)
12:00 – Întâlnire a șefilor de stat și de guvern, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic.
13:00 – Întâlnire la care participă miniștri Apărării
14:15 – Conferință de presă susținută de Jens Stoltenberg
15:00 – Întâlnire a șefilor de stat și de guvern, în cadrul Comisiei NATO – Ucraina
16:45 – Conferință de presă comună susținută de secretarul general al NATO și președintele Ucrainei
Mai multe naţiuni participante intenţionaseră iniţial să-şi scurteze prezenţa în Afganistan în acest an. Dar continuarea acţiunilor violente ale talibanilor le-a determinat să-şi reevalueze planul, mai ales după ce insurgenţii au ocupat şi au administrat temporar capitala provinciei Kunduz anul trecut.
Preşedintele american Barack Obama a anunţat, miercuri, că ţara sa va lăsa 8.400 de soldaţi în Afganistan în anul viitor, ceea ce încetineşte retragerea planificată. El şi-a motivat decizia prin situaţia „precară” a securităţii în ţară.
Circa 13.000 de soldaţi din 39 de ţări participă în prezent la operaţiunea Soutien Resolute, dintre care aproape 1.000 provin din Germania. Conducătorii NATO mai intenţionează să continue finanţarea forţelor de securitate afgane până la sfârşitul anului 2020, la nivelul a 4 miliarde de dolari anual.
Tot sâmbătă, liderii NATO vor decide asupra creşterii sprijinului acordat coaliţiei conduse de SUA care luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, în special prin desfăşurarea unor avioane de supraveghere ale NATO deasupra Siriei şi revenirea instructorilor militari ai NATO în Irak.
Conducătorii Alianţei vor examina, de asemenea, cooperarea cu Uniunea Europeană în lupta împotriva traficului de migranţi în Marea Mediterană şi vor avea convorbiri cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.
Petro Poroşenko urmează să aibă o întâlnire separată în care va aborda criza din ţara sa cu preşedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, premierul britanic demisionar David Cameron şi premierul italian Matteo Renzi după terminarea summit-ului de la Varşovia.
Prima zi a summitului de la Varșovia
În prima zi a summitului preşedintele Consiliului European Donald Tusk, cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au semnat o declaraţie privind aprofundarea parteneriatului dintre cele două entităţi, în special în domeniul războiului hibrid.
Totodată, Jens Stoltenberg a anunțat că o brigadă românească va fi transformată într-una multinațională, care se va afla sub comanda generalilor români. În plus, SUA a anunțat că 1.000 de militari complet echipați de luptă vor fi trimiși, de anul viitor, în țara noastră.
Barack Obama, care asistă la Varşovia la ultimul său summit al NATO, a avertizat vineri împotriva riscurilor unui Brexit care s-ar prelungi şi ar afecta stabilitatea financiară şi securitatea în Europa.
„Nimeni nu are interes în negocieri conflictuale şi prelungite” asupra ieşirii Regatului Unit din UE, a lansat preşedintele american, subliniind că relaţia transatlantică îşi trăieşte, poate, „momentul său cel mai important de la sfârşitul Războiului rece’.
SUA sunt preocupate de riscurile cu care o astfel de incertitudine ar face să se împovăreze economia mondială. Marea Britanie, putere nucleară şi membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, ar putea să-şi piardă din influenţă părăsind UE şi, prin ricoşeu, să slăbească Europa.
Citește și: Iohannis: Aştept propuneri substanţiale din partea NATO pentru consolidarea prezenţei în Marea Neagră
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a replicat că revine Londrei dreptul să angajeze aceste negocieri în urma referendumului din 23 iunie, dar a asigurat că UE le va aborda în spirit constructiv. „Eu nu le voi face în manieră ostilă”, a declarat Juncker, conchizând că este în ‘interesul tuturor’ ca Regatul Unit să rămână un partener solid.
Și premierul demisionar David Cameron a dat asigurări că „Marea Britanie nu va juca un rol mai mic în lume”.
Uniunea Europeană şi NATO au anunţat, de altfel, organizarea unui referendum referitor la cooperarea lor, în special în schimbul de informaţii. Alianţa urmează să se doteze cu drone puternice, având baza în Sicilia, şi să sprijine cu informaţii operaţiunea navală a UE împotriva traficanţilor de migranţi şi a traficului de arme în Mediterana.
Citește și: Ce precizări aduce ambasadorul Sorin Ducaru despre obiectivele României la Summitul NATO
După doi ani de la summit-ul de la Newport (Ţara Galilor), care luase act de noua situaţie creată în Europa după anexarea Crimeii de către Rusia, cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au finalizat noua strategie în estul continentului. Ele au decis să trimită patru batalioane (a câte 600 până la 1.000 de oameni fiecare) în ţările baltice şi în Polonia, cu scopul de a descuraja Rusia de orice aventurism teritorial. Ei vor fi încadraţi de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, care vor furniza grosul trupelor, cu participarea la scară mai mică a altor ţări ale Alianţei, ca Franţa şi Belgia (cu câte 150 de oameni fiecare).
Cu riscul de a provoca mânia Moscovei, NATO a dat semnalul constituirii scutului său antirachetă în Europa, care dispune de acum înainte de o „capacitate operaţională iniţială”. Alianţa Nord-Atlantică rămâne totuşi dornică să restabilească dialogul cu Rusia cu scopul de a evita orice incident susceptibil să degenereze şi de a restabili o anume stabilitate în Europa.
„Vom pune accentul pe acest dialog” în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern vineri seara, la Varşovia, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.
Totodată, președintele preşedintele francez Francois Hollande a declarat cu fermitate că Rusia nu este „nici un adversar, nici o ameninţare’” şi a negat orice „vocaţie a NATO de a exercita presiuni în relaţia dintre Europa şi Rusia”.
Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au reafirmat angajamentul de a-şi majora bugetele apărării până la 2 % din PIB pentru a face faţă noilor ameninţări, nu doar în Est, ci şi în Sud, din partea jihadişitilor. Doar 5 din cele 28 de state membre au atins acest obiectiv. Cheltuielile europenilor şi canadienilor în acest domeniu ar trebui totuşi să crească cu 3% în 2016. Preşedintele francez a insistat pe necesitatea ca alte ţări europene să suporte în mai mare măsură povara luptei împotriva terorismului.
