UPDATE 15.18: Cancelarul German Angela Merkel consideră că NATO trebuie să aibă o prezență puternică în statele baltice și Polonia, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres.
Exprimându-se în Bundestag, înainte de summitul de la Varşovia, Merkel a estimat că nu este suficientă relocarea rapidă de trupe în caz de urgenţă. „Alianţa trebuie să aibă o prezenţă puternică în statele baltice şi în Polonia”, a afirmat ea, adăugând că Germania va avea „o contribuţie substanţială la aceste măsuri”.
Forţele germane de apărare urmează să conducă unul dintre batalioane, care include câteva sute de soldaţi şi care va fi staţionat în Lituania. „Acesta este în esenţă un concept de apărare”, a mai spus cancelarul german.
UPDATE 13.30: AFP: Summitul de la Varșovia vine într-un moment în care Europa este ameninţată din toate părţile
—
18 președinți, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării participă, vineri și sâmbătă, la summitul NATO de la Varșovia, prezentat de autoritățile poloneze drept cel mai mare din istoria Alianței Nord-Atlantice.
Pe lângă membrii NATO, la Varşovia sunt aşteptaţi şi liderii UE şi ai ţărilor asociate sau partenere, precum Georgia, Ucraina sau Afganistan. Delegaţiile numără în total peste 2.200 de membri, iar numărul jurnaliştilor acreditaţi a depăşit 2.000.
Lucrările summitului se vor desfășura pe stadionul naţional, construit pentru Campionatul European de fotbal din 2012.
Vineri, șefii de stat invitați la summit vor participa la un dineu, organizat în marea sală de bal a Palatului prezidenţial, devenită istorică prin faptul că acolo a fost semnat Pactul de la Varşovia între URSS şi ţările satelite în 1955. În aceeași sală a avut loc şi reuniunea din 1989 care a pus capăt regimului comunist, potrivit AFP.
Citește și: Dialogul NATO – Rusia continuă pe 13 iulie, la Bruxelles
Printre invitaţii preşedintelui Andrzej Duda se află cancelarul german Angela Merkel, preşedintele SUA, Barack Obama, şi omologul său francez Francois Hollande.
Autoritățile poloneze au sporit măsurile de securitate, pentru a preveni incidentele. Astfel, pe malurile râului Vistula, care traversează capitala poloneză, echipe de câte doi poliţişti călare patrulează plajele de nisip.
Totodată, un gard din fier înalt de doi metri a fost ridicat în jurul Stadionului Național. În plus, podurile din jurul stadionului şi străzile din centrul oraşului vor fi închise circulaţiei, începând de joi.
Principalele teme de discuție
În cadrul summitului, Alianța Nord-Atlantică urmează să își reafirme susținerea pentru guvernul de la Kabul. Astfel, până în 2020, NATO ar putea oferi Afganistanului un sprijin financiar de aproximativ cinci miliarde de dolari, principalul contributor fiind SUA, cu aproximativ trei miliarde de dolari.
„Aceste decizii demonstrează în primul rând angajamentul durabil şi ferm al NATO în Afganistan”, a declarat Ismail Aramaz, reprezentantul civil al NATO în Afganistan, în cadrul unei conferinţe de presă la Kabul în această săptămână.
Citește și: Ministrul polonez al Apărării, nemulțumit de organizarea Consiliului Rusia – NATO
Summitul are loc în condiţiile în care preşedintele Barack Obama urmează să decidă dacă va merge mai departe cu planurile privind reducerea aproape la jumătate a forţelor SUA din Afganistan, de la nivelul actual de 9.800 până la 5.500 până la începutul anului viitor.
În ceea ce privește scutul antirachetă, obiectivul NATO este „să poată declara o capacitate operațională inițială”, a declarat luni, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la Bruxelles, potrivit AFP. Totodată, şefii de stat şi de guverne ai ţărilor din NATO urmează să parafeze consolidarea flancului estic al Alianţei.
Potrivit unor surse, citate de Agerpres, România va obţine la Summitul NATO dezvoltarea planului de contingenţă.
„Dezvoltarea planului de contingenţă înseamnă că ştii cine, când, unde vine să te apere când eşti atacat. Am obţinut o echilibrare a întăririi Flancului Estic. Este vorba despre un plan cu termene precise, cu responsabili, cu unităţi alocate”, au explicat sursele citate.
Citește și: Summitul de la Varşovia. AFP: NATO îşi etalează muşchii în faţa Rusiei
De asemenea, la Summitul NATO se va omologa prezenţa înaintată pe Flancul Nord-Estic prin patru batalioane care vor fi desfăşurate în statele baltice şi Polonia.
„Astfel, în Flancul Nordic accentul va fi terestru, în timp ce în sudul Flancului accentul va fi terestru, maritim şi aerian”, au menţionat sursele aliate.
În plus, după reuniune se va obţine o prezenţă terestră a NATO prin intermediul brigăzii multinaţionale de pe teritoriul României, care va fi alcătuită din 3.000 – 5.000 de militari, în jur de 1.000 fiind, prin rotaţie, din statele membre, iar restul contribuţie românească.
Conform acestora, la summit va fi declarată capabilitatea iniţială a scutului antirachetă de la Deveselu şi va fi realizată consolidarea profilului Mării Negre pe agenda NATO.
În ceea ce privește relația Rusia – NATO, ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că summitul de la Varșovia nu se dorește a fi „al confruntării”, ci al „dialogului”.
Citește și: NATO. La Varșovia, România va primi un plan de contingență îmbunătățit
„Nu dorim ca acest summit să fie cel al confruntării. Dimpotrivă, vrem dialogul”, a declarat Ayrault într-o conferinţă de presă comună cu Lavrov, reiterându-şi dorinţa privind organizarea unei reuniuni a Consiliului NATO – Rusia.
”Suntem foarte preocupaţi în legătură cu dezvoltarea potenţialului militar al NATO la frontierele noastre. Toate aceste chestiuni trebuie discutate într-o sinceritate absolută”, a răspuns Lavrov.
După summitul de la Varșovia, va fi organizat un consiliu NATO – Rusia, ce are ca scop ameliorarea dialogului şi evitarea incidentelor militare, potrivit secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Citește și: Moscova, îngrijorată de ultimele acţiuni ale NATO
Anunțul a strârnit nemulțumirea polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, care susține că singura discuție posibilă a Alianței Nord-Atlantice cu Rusia se referă la data și termenii „retragerii” sale din Ucraina.
„Nu vom discuta cu Rusia cum va arăta apărarea noastră. Cu Rusia putem discuta numai ca să ştim când şi cum (ruşii) se vor retrage din teritoriile ocupate (…). Comunitatea internaţională nu poate tolera, iar Polonia nu poate înceta să vorbească despre asta, pentru că Ucraina este vecinul nostru cel mai apropiat care ne separă de acest imperiu agresiv ce nu încetează să fie o ameninţare pentru noi”, a spus Antoni Macierewicz.
Citește și: NATO vrea să declare operaţional sistemul antibalistic
